Orașul care ne omoară încet. Corupția, principala sursă a poluării
“Ieri am șters praful de pe noptieră și azi e la loc.”
E imposibil să nu fi trecut prin asta orice om care are norocul să trăiască în capitala României. Mirosurile insuportabile din anumite seri condimentează și mai mult viața trăită în cel mai aglomerat și zgomotos oraș. Un oraș cu care fiecare a dezvoltat o relație de iubire cumva toxică.
Bucureștenii ar putea trăi, în medie, cu 4 ani mai mult dacă nu ar fi expuși la poluarea din aer. Cel puțin așa susține un raport al Institutului de Sănătate Publică din 2020. S-ar putea ca rezultatele de astăzi să fie mult mai grave.
Capitala României este a 5-a cea mai poluată capitală din Uniunea Europeană conform celui mai recent raport IPCC. Pentru că cifrele lustruiesc cel mai bine acest peisaj dezolant, vă las mai jos câteva date șterse de praf, cu iz de alarmă:
- Peste 2.800 de bucureșteni mor prematur în fiecare an din cauza poluării din oraș, potrivit raportului curat.aerlive.ro.
- În 2022, în București au fost 115 depășiri ale limitelor de poluare permise de lege pentru particulele în suspensie PM10, potrivit cumstam.ro.
- 34% din accidentele vasculare cerebrale şi 27% din bolile de inimă sunt asociate cu poluarea aerului conform OMS.
- 7 mp de spațiu verde pe cap de bucureștean – media UE este de 18 mp/locuitor
De unde vin aceste situații problematice și de ce am ajuns aici?
80% din poluare este provocată de mașini.
Mai exact, mașinile din oraș produc 90% din emisiile de monoxid de carbon, 59% din cele de oxizi de azot, 45% de compuşi organici volatili şi 95% din emisiile de plumb, conform raportului Platformei de Mediu pentru București.
1,8 milioane de mașini în București și toți atâția locuitori. Asta în 2020. Cel mai probabil astăzi numărul mașinilor a depășit numărul celor cu buletin de București.
De ce atâtea mașini? Putem iar să cădem în discuția legată de lipsurile din perioada comunistă sau să spunem ironic că românul s-a născut în mașină, dar eu cred că lucrurile sunt mai simple de atât.
Fiecare om face o alegere în fiecare dimineață când pleacă la serviciu sau să își ducă copiii la școala. Și fiecare o să facă alegerea cea mai bună pentru el.
Nu ai o școală sau grădiniță aproape de casă? Iei mașina.
Cu transportul în comun faci aproximativ același timp până la serviciu? Iei mașina.
Doar din aceste două întrebări (care evident pot fi mai multe) vedem că soluția a fost mereu la îndemâna autorităților locale.
Ai școala sau grădinița la maxim 10 minute de mers pe jos. Mai iei mașina?
Cu transportul în comun faci mai puțin de jumătate din timp decât conducând până la serviciu. Mai iei mașina?
Cu excepția lui Nicușor Dan, primarii Bucureștiului au prioritizat dezvoltarea infrastructurii rutiere în pofida infrastructurii destinate transportului în comun și a celui alternativ.
Să faci mai multe locuri de parcare, pasaje și lărgiri de bulevarde ca traficul să scadă, e ca și cum ai printa mai mulți bani ca să scadă inflația.
Arderi ilegale, groapa de gunoi și șantierele neconforme.
Arderile ilegale de deșeuri au devenit cunoscute în perioada în care USR a numit la Garda de Mediu un om care s-a luat la trântă cu mafia din comunele din jurul Bucureștiului. Problema acelor comunități este una foarte complexă, dar lipsa de interes, incompetența și corupția celor care ar trebui să ne protejeze sănătatea face ca fenomenul să capete o amploare devastatoare. Toate acele substanțe nocive ajung în plămânii noștri și nicio autoritate nu pare să fie deranjată de asta.
Cele mai dese și grave depășiri ale limitelor de poluare au loc în sezonul rece. Deși trăiesc la doar câțiva km de centrul unei capitale care are PIB-ul pe cap de locuitor mai mare decât Berlinul, mulți oameni încă se încălzesc cu lemne. Din cauza aerului mai cald din oraș, tot fumul toxic ajunge în casele bucureștenilor în timpul serilor de iarnă.
Aerul din sudul orașului e condimentat în mod special de gazele lansate de cei care administrează groapa de gunoi de la Vidra. A activitate criminală a pentru o economie la factura de gaze. Au documentat cazul foarte bine cei de la Recorder încă de acum doi ani. Din păcate nimeni nu a făcut niciun demers pentru a stopa otrăvirea intenționată a sute de mii de oameni din sudul Bucureștiului, comuna Berceni sau Vidra.
O altă cantitate mare de praf ajunge în casele și plămânii noștri de la sutele de șantiere care nu respectă nicio normă de salubrizare și igienizare. Dezvoltarea imobiliară bezmetică a ajuns nu doar să ne blocheze traficul și lumina soarelui, dar și căile respiratorii. Numai în 2022 s-au dat amenzi de peste 4500 de amenzi celor care construiau clădiri prin București. –
INTERVIURILE HotNews.ro