Trei motive pentru care lui Florin Cîțu îi este mai bine fără USR-PLUS la guvernare
Coaliția PNL-USR-PLUS-UDMR n-a ajuns la termen. După nici nouă luni după ce au intrat împreună în Palatul Victoria, oamenii lui Dan Barna și Dacian Cioloș nu au mai avut loc la masă. Momentul electoral intern din cele două partide a grăbit un exit așteptat într-un orizont de timp mai îndepărtat din cauza incompatibilităților dintre cele trei partide.
Aceste incompatibilități s-au văzut în momente cheie, PNL și UDMR făcând front comun, iar plecarea USR-PLUS din guvern venind în urma unui șir de „defecțiuni” în Coaliție. PNL și UDMR pe de o parte, și USR-PLUS de cealaltă parte reclamă lipsa de incredere în parteneri și nerespectarea cuvântului dat.
În acest moment, lucrurile par iremediabil stricate. Părțile aflate în conflict își pun condiții inacceptabile. Aripa PNL al lui Florin Cîțu, susținută de Klaus Iohannis, susține revenirea la masa dialogului în formula Coaliției convenită în decembrie și ștergerea cu buretele a tot ceea ce s-a întâmplat. USR-PLUS spune că o va face doar dacă Florin Cîțu pleacă de la Guvern.
Variantele posibile sunt: Florin Cîțu să câștige președinția PNL și să se retragă din funcția de premier, exclusă oficial până în acest moment la fel și cea a plecării acum; rămânerea USR-PLUS în opoziție și continuarea guvernării PNL-UDMR cu sprijinul PSD.
Trei motive de dispută care au dus la despărțirea lui Cîțu de USR-PLUS:
1. Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ)
Asumat în programul de guvernare ca prioritate, demersul părea sortit eșecului încă de la început. Nici PNL, nici UDMR nu vor o Secție așa cum a propus-o fostul ministru al Justiției, Stelian Ion. Liberalii o spun informal, UDMR și-a asumat-o public.
În sedința de guvern din 18 februarie când Stelian Ion a venit cu proiectul de lege în Guvern, vicepremierul Kelemen Hunor a anunțat că UDMR nu se opune desființării Secției, însă nu este de acord cu formula propusă de ministrul Justiției, condiții în care Uniunea își rezervă dreptul de a aduce amendamente în Parlament.
„Perfect”, a închis discuția premierul Florin Cîțu, proiectul de lege fiind astfel adoptat în Guvern și trimis în Parlament.
„Nu am nicio problemă cu desfiinţarea Secţiei Speciale. Avem o problemă unde ajung aceste dosare şi cine va ancheta pe magistraţi, în cazul în care există o problemă. Aici punctul nostru de vedere este uşor diferit faţă de al colegilor noştri. Nu trebuie să ne întoarcem acolo de unde am plecat (n.r. dosarele la DNA), ci la procurorul general. Nu trebuie să înfiinţezi nicio structură nouă. Nu poţi să reduci totul doar la fapte de corupţie în cazul magistraţilor şi atunci să fie la procurorul general, la Ministerul Public (…) Acolo există, în cadrul Ministrului Public, un departament de urmărire penală şi criminalistică (…) şi acolo ar trebui duse aceste dosare, nici la DNA, nici la DIICOT”, a declarat pe 7 martie Kelemen Hunor, precizând că în Parlament vor exista modificări în această privinţă.
Pe 18 martie de comisia juridică a Camerei Deputaților trecea proiectul de desființare a SIIJ cu amendamente, în sensul creării unei superimunități pentru procurori și judecători. Mai exact, aceștia nu puteau fi urmăriți penal sau trimiși în judecată decât cu avizul CSM.
Amendamentul a fost votat de toți parlamentarii Coaliției, inclusiv cei ai USR-PLUS. Singurii care au fost împotrivă, însă pe motiv că se desființează Secția, au fost cei de la PSD și minorități.
De altfel, Stelian Ion a declarat că formula nu este cea mai fericită, dar „punând în balanţă opţiunile pe care le avem în prezent, consider că este foarte important să fie desfiinţată această Secţie specială”.
Pe 24 martie proiectul a fost adoptat de plenul Camerei Deputaților și apoi transmis la Senat.
N-au trecut cinci zile, și Stelian Ion a anunțat că cere avizul Comisiei de la Veneția pe proiectul de lege în forma adoptată de camera inferioară.
Decizia a scos din sărite partenerii de Guvernare ai USR-PLUS. Premierul Florin Cîțu a declarat recent că Stelian Ion a acționat fără să se consulte cu nimeni și fără să aibă girul său. Același lucru l-ar fi făcut și când a început procedura de selecția a procurorilor din conducerea parchetelor de rang înalt, pe legile modificate de Tudorel Toader și fără o consultare în Coaliție.
După gestul fostului ministru al Justiției, lucrurile s-au blocat, proiectul fiind în continuare la comisia juridică din Senat unde coaliția are majoritate de 1, mai exact are nevoie de votul UDMR care nu vrea desființarea SIIJ fără garanții. Ultima formulă, însă refuzată de Stelian Ion, a fost ca Secția să rămână la Parchet, la departamentul de urmărire penală şi criminalistică, pentru un an, de probă, iar dacă lucrurile nu merg cum trebuie să se găsească o soluție cu ocazia modificării în Parlament a legilor justiției.
De altfel, varianta a fost recunoscută nuanțat și de fostul ministru care a declarat după demiterea sa că președintele Klaus Iohannis și discuția privind desființarea SIIJ să aibă loc odată cu discuția despre legile justiției.
„La singura întâlnire de la Cotroceni pe care am avut-o cu preşedintele pe tema reformei din justiţie, pe 18 mai, acesta a ţinut să-mi transmită cât se poate de clar că ar fi o idee bună să renunţ la proiectul de desfiinţare a SIIJ, aflat la vot final în Senat, pentru că ar fi avut o ‘strategie mai bună’: să desfiinţăm secţia abia odată cu adoptarea celor trei legi ale justiţiei”, a declarat Stelian Ion pe 9 septembrie.
În context, ar mai fi de menționat un alt demers care a ostilizat partenerii de Coaliție ai USR-PLUS. În ofensivă electorală în partid, Dacian Cioloș a preluat tema desființării SIIJ, negociind în afara unui mandat explicit. Mai exact, potrivit informațiilor HotNews, Cioloș a avut o serie de întâlniri la nivelul conducerilor UDMR și PNL în care a condiționat acordul pentru programul „Anghel Saligny”, noul PNDL, de desfiintarea SIIJ. Demersul a fost considerat un șantaj, în condițiile în care, susțin aceleași surse, nu erau obiecții majore în cazul „Anghel Saligny” din partea USR-PLUS.
2. Primari în două tururi
Revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin a fost un motiv de neînțelegere încă de la formarea Coaliției.
USR-PLUS a propus ca acest lucru să fie asumat în programul de Guvernare, însă UDMR s-a opus, motiv pentru care s-a decis că o schimbare a legislației în acest sens să aibă loc în parlament dacă va întruni majoritate. În acest context s-a convenit reînființarea comisiei de cod electoral în Parlament care să fie condusă de USR-PLUS. Însă acest lucru nu s-a întâmplat, în plus o condiție a fost ca să existe un mandat clar negociat în Coaliție.
Practic, subiectul a fost îngropat. „Ca să fie spus clar: Am fost trași pe sfoară”, a concluzionat Dan Barna, într-o ședință a conducerii partidului, în 29 august.
De unde opoziția PNL și UDMR? În acest moment, revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin ar avantaja în principal USR-PLUS.
Actuala legislatie favorizează partidele mari, cum sunt PNL și PSD. UDMR este și ea în avantaj, datorită influenței în zonele electorale pe care le controlează. Practic, posibilitatea negocierii în turul doi ar putea schimba sferele de influență locale, lucru nedorit în acest moment nici de PNL, nici de UDMR, și nici de PSD care este în afara Coaliției.
3. Zero taxe pe salariul minim
Proiectul zero taxe pe salariul minim propus de USR-PLUS a fost preluat în programul de guvernare sub forma unui proiect pilot.
„Elaborarea unui studiu de impact in 2021 privind posibile facilitați fiscale in vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe echivalentul salariului minim, si începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea si/sau generalizarea măsurii se va lua in funcție de rezultatele înregistrate in urma pilotarii la doi ani de la intrarea in vigoare in condițiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creștere economică peste potential”, scrie în document.
Însă șansele ca zero taxe pe salariul minim să fie realitate sunt în acest moment chiar zero.
În ciuda insistenței fostului ministru USR-PLUS al Economiei, Claudiu Năsui, mesajul foarte clar a venit de la noul ministru de Finanțe, Dan Vîlceanu, unul dintre apropiații premierului Florin Cîțu.
„Din câte cunosc eu, nu (există un proiect cu privire la zero taxe pe salariul minim n.r.). E o măsură pe care mi-e greu să cred că o putem aplica la acest moment. Vorbeam de consolidare fiscală, de acoperirea cheltuielilor pe care le avem. Dacă venim cu această măsură o să avem o mare și o gravă problemă bugetară. Fie și proiect pilot, mi-e greu să cred că odată ce deschidem Cutia Pandorei vom mai putea opri după aceea generalizarea unui asemenea proiect pentru că odată ce ai creat o categorie care nu plătește taxe , toate celelalte categorii vor dori să fie în aceeași situație”, a declarat Vîlceanu, la finalul lui august.
INTERVIURILE HotNews.ro