Sari direct la conținut

Gazoductul Baltic Pipe a fost inaugurat în Polonia. Ce capacitate va avea și de unde va veni gazul

HotNews.ro
gazoductul Baltic Pipe, Foto: STRINGER / AFP / Profimedia
gazoductul Baltic Pipe, Foto: STRINGER / AFP / Profimedia

​Polonia, Norvegia și Danemarca au inaugurat marți un gazoduct strategic care le va permite polonezilor și europenilor să-și asigure securitatea energetică într-un demers spre independența de gazul rusesc, relatează AFP.

„Epoca dominației rusești în domeniul gazului se apropie de sfârșit, epoca care a fost marcată de șantaj, amenințări și extorcări”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea Baltic Pipe, care are o capacitate de 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an.

„Astăzi intrăm într-o nouă epocă, epoca suveranității energetice”, a adăugat el.

La o ceremonie în vestul Poloniei, ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, a declarat că este „un pas important pe calea spre independența europeană față de energia rusească”.

Premierul danez Mette Frederiksen a salutat „deschiderea unui nou coridor de gaze în Europa”.

„Trebuie să facem tot posibilul pentru a elimina energia ca instrument al puterii ruse”, a adăugat ea. „Împreună îl vom învinge pe Putin”, a adăugat ea.

„Dificil de imaginat” că scurgerile din Nord Stream sunt accidentale

Frederiksen a estimat, de asemenea, că este „dificil de imaginat” că cele trei scurgeri concomitente de pe cele două conducte de gaz subacvatice Nord Stream 1 și 2 din Marea Baltică au fost „accidentale”.

„Evenimentele foarte îngrijorătoare de ieri cu scurgerile din Nord Stream I și II subliniază urgența creșterii securității noastre energetice în Europa”, a spus ea presei daneze în marja ceremoniei de la Budno, despre scurgerile de gaz detectate în largul insulei daneze Bornholm.

„Este neobișnuit să fie trei scurgeri la distanță una de cealaltă. Prin urmare, este greu de imaginat că este accidental”, a adăugat ea.

Pentru președintele polonez Andrzej Duda, deschiderea gazoductului Baltic Pipe este realizarea unui „vis polonez”.

Foarte dependentă de gazul rusesc în trecut, Polonia încearcă de ani de zile să-și reducă dependența de marele vecin estic, iar Baltic Pipe este ultima dintre legăturile necesare pentru a se separa de acesta.

În 2015, Polonia a inaugurat un terminal de gaze în Marea Baltică cu o capacitate de 6,5 miliarde de metri cubi, iar de atunci a deschis mai multe interconexiuni de gaze cu țările vecine.

Când vor începe primele livrări și cine va furniza gazul

În 2019, guvernul polonez a anunțat că nu va prelungi contractul pe termen lung cu gigantul rus Gazprom dincolo de 2022.

Pe fondul războiului din Ucraina, Gazprom a suspendat livrările către această țară anul acesta, compania poloneză de gaze PGNiG refuzând să-și plătească factura în ruble.

Anul trecut, livrările rusești au reprezentat aproape jumătate din consumul polonez, care s-a ridicat la aproximativ 20 de miliarde de metri cubi. În acest an, Polonia este de așteptat să consume aproximativ 18 miliarde de metri cubi.

Primele livrări prin Baltic Pipe vor începe de la 1 octombrie.

Marți, PGNiG a indicat într-un comunicat de presă că, în 2023, va transporta prin această conductă de gaze 6,5 miliarde de metri cubi de gaz, apoi 7,7 miliarde de metri cubi în anul următor.

Pentru a umple Baltic Pipe, compania poloneză de gaz a semnat săptămâna trecută un acord pe termen lung cu gigantul energetic norvegian Equinor pentru furnizarea a aproximativ 2,4 miliarde metri cubi de gaz pe an timp de zece ani.

PGNiG mai indică că a semnat și alte acorduri menite să asigure livrările prin această conductă de gaz. Compania poloneză de gaze exploatează ea însăși zăcăminte de gaze în Marea Nordului.

Experții polonezi critică însă guvernul conservator pentru că a semnat aceste contracte prea târziu și pentru că a plătit astăzi un preț mare pentru gazul norvegian.

Noua investiție constituie o conexiune, prin Danemarca, la Europipe II, o conductă de gaze care leagă deja Norvegia și Germania, iar punerea în funcțiune a acesteia nu va duce la o creștere a livrărilor de gaze norvegiene către Europa.

Citește și:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro