Cum au schimbat vaccinurile lumea în care trăim: "Au dublat speranța de viață, dar vaccinul perfect, administrat la 7 miliarde de oameni fără nicio reacție adversă, nu va exista niciodată"

​Suntem în anul în care am vorbit despre vaccin mai mult ca niciodată și în care știința ne-a oferit șansa de a avea acces la vaccinuri împotriva COVID-19 dezvoltate în mai puțin de un an de la izbucnirea pandemiei care ne-a schimbat viața tuturor. Omenirea are astăzi la dispoziție vaccinuri pentru prevenirea a peste 30 de boli, iar alte aproximativ 300 de vaccinuri, inclusiv pentru prevenirea cancerului, sunt în acest moment în cercetare. Cât de lung a fost însă drumul până aici? În ultimele două secole, vaccinurile au eradicat sau redus drastic răspândirea unor boli infecțioase cumplite care au ucis sau mutilat milioane de oameni – precum variola sau poliomielita – au dublat speranță de viață, ne-au adus o schimbare radicală a poziției femeii în societate și călătorii în siguranță. „Unul dintre motivele pentru care, secole întregi, femeile făceau mulți copii și nu mai aveau timp să se ocupe de nimic altceva decât de creșterea lor este acela că o parte dintre ei nu supraviețuiau, în lipsa vaccinurilor”, explică prof. dr. Simona Rednic, medic primar Medicină Internă la Spitalul Judeţean din Cluj. Sunt doar câteva dintre modalitățile în care vaccinarea a schimbat lumea în care trăim, în cei 225 de ani scurși de la descoperirea primului vaccin.

Info pe scurt:

• În cele peste două secole scurse de la descoperirea primului vaccin, nicicând nu s-a vorbit mai mult despre vaccinuri decât anul acesta, când știința ne-a oferit șansa de a avea acces la vaccinuri împotriva COVID-19 dezvoltate în mai puțin de un an de la izbucnirea pandemiei care ne-a schimbat viața tuturor.

• Vaccinarea a redus semnificativ povara bolilor infecțioase asupra omenirii și se consideră că doar apa curată a avut, de-a lungul timpului, un impact mai mare în combaterea acestora.

• Vaccinarea salvează anual aproximativ 3 milioane de vieţi în întreaga lume, estimează Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

• Astăzi avem la dispoziție vaccinuri pentru prevenirea a peste 30 de boli și alte aproximativ 300 de vaccinuri sunt în cercetare. Cât de lung a fost însă drumul până aici?

• Vaccinarea și termenul de „vaccin” au fost introduse în medicină în anul 1796 de medicul englez Edward Jenner, cu ocazia descoperirii primului vaccin din istorie – vaccinul împotriva variolei.

• În anul 1853, la 57 de ani după descoperirea făcută de Edward Jenner, vaccinarea copiilor împotriva variolei era declarată obligatorie în Marea Britanie, iar în 1867 au fost introduse pedepse pentru părinții ce refuzau să își vaccineze copiii – amendă sau închisoare.

• Mulți dintre noi ar putea fi tentați să creadă că mișcarea anti-vaccinistă a apărut mai degrabă în ultimii ani și pun, poate, apariția ei pe seama miturilor și dezinformărilor care circulă pe internet. Nimic mai fals. În realitate, mișcarea antivaccin a apărut odată cu primul vaccin obligatoriu, acum mai bine de 150 de ani.

• Astăzi, în lumea medicală, vaccinurile sunt cunoscute drept cea mai sigură și cea mai testată categorie de produse farmaceutice. Vaccinurile pot provoca reacții adverse, în cazuri foarte rare, în aceeași măsură precum banalul Paracetamol sau banala Aspirină. „Vaccinurile au dublat speranța de viață, dar vaccinul perfect, administrat la 7 miliarde de oameni fără nicio reacție adversă, nu va exista niciodată”, explică pentru HotNews.ro Cristian Oancea, medic pneumolog și managerul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.

• Dublarea speranței de viață, eradicarea sau reducerea drastică a răspândirii unor boli infecțioase cumplite, o schimbare radicală a poziției femeii în societate și călătorii în siguranță – sunt doar câteva dintre modalitățile în care vaccinarea a schimbat lumea în care trăim, în ultimii 225 de ani.

Anul în care am vorbit despre vaccin mai mult ca niciodată

În anul în care am vorbit cu toții despre vaccin mai mult ca niciodată și în care știința ne-a oferit șansa de a avea acces la vaccinuri împotriva COVID-19 dezvoltate în mai puțin de un an de la izbucnirea pandemiei, HotNews.ro vă invită la o incursiune în istoria vaccinurilor, de la descoperirea primului vaccin, acum 225 de ani, până astăzi.

Seria articolelor HotNews.ro pe tema vaccinării va continua în perioada următoare cu Schema de vaccinare recomandată copiilor sănătoși și copiilor diagnosticați cu boli cronice, recomandările pentru vaccinarea adultului sănătos și a adultului care suferă de o boală cronică, precum și vaccinurile recomandate celor care doresc să călătorească în toate colțurile lumii.

De la primul vaccin din istorie la 3 milioane de vieți salvate anual – un drum de 225 de ani

Vaccinarea a redus semnificativ povara bolilor infecțioase asupra omenirii și se consideră că doar apa curată a avut, de-a lungul timpului, un impact mai mare în combaterea acestora.

Vaccinarea salvează anual aproximativ 3 milioane de vieţi în întreaga lume, estimează Organizaţia Mondială a Sănătăţii, iar numărul acestora este în continuă creștere, odată cu producerea şi utilizarea de noi vaccinuri.

„Este mai uşor să previi decât să tratezi! O spun des medicii, dar şi pacienţii. Vaccinarea este cea mai sigură modalitate de prevenire a îmbolnăvirilor. Numărul vaccinurilor şi bolilor pe care acestea le previn a crescut de la an la an. Au apărut chiar şi vaccinuri care previn anumite forme de cancer. Totuşi, în ultimii ani a crescut şi numărul celor care aruncă, mai ales în social media, informaţii fără niciun fel de legătură cu realitatea, dar, din păcate, acest curent de opinie a dus la o scădere a încrederii în vaccinare. Sunt mulţi părinţi care refuză să îşi vaccineze copiii, ignorând riscurile imense la care îi supun luând această decizie. În ultimii ani, în România, au murit zeci de copii din cauza rujeolei, popular cunoscută drept pojar, din cauză că nu au fost vaccinaţi. Şi la vârsta adultă sunt vaccinuri recomandate, mai ales în cazul pacienţilor cu afecţiuni cronice” – Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cea mai mare organizație care reprezintă bolnavii cronici din România, care a lansat recent campania „Niciodată nu e prea târziu să te vaccinezi!”, dedicată vaccinurilor recomandate pe durata întregii vieți.

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cea mai mare organizație de pacienți din România

În ciuda faptului ca vaccinarea a dus la eradicarea completă a variolei, o boală cumplită, care a ucis milioane de oameni pe parcursul câtorva secole și a lăsat alte milioane cu sechele grave, a eliminat în multe zone poliomielita, o boală ce provoacă paralizie la copii, a dus la prevenirea îmbolnăvirilor, a redus drastic, în general, mortalitatea provocată de bolile infecțioase și complicațiile pe care le provoacă acestea, în spațiul public se vorbește, uneori, mai puțin despre aceste lucruri și mai mult despre teoriile conspirației, precum vaccinurile provoacă autism (demontată științific) sau moartea subită a nou-născutului, probleme neurologice, presupuse ingrediente controversate conținute de vaccinuri etc.

Ca orice produs farmaceutic, vaccinurile pot provoca reacții adverse, însă acestea sunt rare și sunt, întotdeauna, trecute în prospectul produsului, alături de frecvența reacției respective. În lumea medicală, vaccinurile sunt cunoscute drept cea mai sigură și cea mai testată categorie de produse farmaceutice. Vaccinurile pot provoca reacții adverse, în cazuri foarte rare, în aceeași măsură precum banalul Paracetamol sau banala Aspirină.

Cristian Oancea, medic pneumolog, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Timișoara

Vaccinul perfect, fără efecte secundare după ce este administrat la 7 miliarde de oameni, „nu există”, însă vaccinurile au dublat speranța de viață, odată cu apariția lor: „Trebuie să înțelegem că după apariția vaccinurilor, speranța de viață aproape că s-a dublat, deci vaccinurile sunt făcute ca să salveze vieți. Vaccinurile sunt făcute pentru ca, dacă avem o boală, să o depășim mai bine. Plus că trebuie să fim conștienți că nu există un vaccin ideal. Acest vaccin ideal nu va exista niciodată. Nu poți să faci un vaccin, să îl administrezi la 7 miliarde de oameni, să nu aibă nicio reacție adversă și să aibă grad de eficiență de 100%. Pe de altă parte, în afara luptei din spital, lupta se dă în comunitate, unde fiecare dintre noi poate fi responsabil și se poate vaccina. Să te vaccinezi durează 10 secunde, în spital poți sta 7-8 zile sau, dacă ești în Terapie Intensivă, poate și o lună de zile (pentru COVID-19 – n.red.)”, explică pentru HotNews.ro Cristian Oancea, medic pneumolog și managerul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, unul dintre cele mai importante spitale COVID din România.

Cum ne-au schimbat vaccinurile viața: de la mame care nu mai traiesc cu teama că unii dintre copiii lor nu vor supraviețui la călătorii în siguranță

Pe langa beneficiile medicale, vaccinarea are și beneficii sociale, a explicat prof. dr. Simona Rednic, medic primar Medicină Internă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca și președintele Socității Române de Reumatologie, în cadrul unui eveniment al campaniei „Niciodată nu e prea târziu să te vaccinezi!”, derulată de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cea mai mare organizație care reprezintă bolnavii cronici din România:

• Vaccinurile cresc speranța de viață.

• Permit călătorii în condiții de siguranță.

• Au avut un rol decisiv în ceea ce privește schimbarea radicală a poziției femeii în societate. Până la apariția vaccinurilor, femeile își dedicau viața nașterii și creșterii copiilor, iar unul dintre motivele pentru care femeile făceau mulți copii și nu mai aveau timp să se ocupe de altceva decât de creșterea lor este acela că o parte dintre ei nu supraviețuiau, în lipsa vaccinurilor, a explicat prof. dr. Simona Rednic.

• Ajută creșterea economică, pacea și echitatea, prin combaterea îmbolnăvirilor de boli infecțioase.

Primul vaccin

Vaccinarea și termenul de „vaccin” au fost introduse în medicină în anul 1796 de medicul englez Edward Jenner, cu ocazia descoperirii primului vaccin din istorie – vaccinul împotriva variolei.

La 14 mai 1796, Edward Jenner, doctor englez, a testat în premieră vaccinul împotriva variolei pe fiul în vârstă de 8 ani al grădinarului său. Jenner observase de câțiva ani că pacieții care dezvoltau variola taurinelor, care se transmitea de la vaci la om, erau protejați și împotriva variolei. El l-a vaccinat pe băiatul de 8 ani cu puroi luat de la o lăptăreasă bolnavă de variola taurinelor. Ulterior, l-a inoculat pe băiețel cu variolă, dar vaccinul a funcționat – acesta era protejat împotriva infecției și nu s-a îmbolnăvit.

La momentul descoperirii vaccinului, variola era una dintre cele mai grave boli cunoscute de omenire. Variola a provocat milioane de decese până să fie eradicată prin vaccinare, în 1977, la 181 de ani după descoperirea vaccinului. Una din 3 persoane infectate murea, iar supraviețuitorii rămâneau cu sechele grave: cicatrici profunde și pierderea vederii.

Primul vaccin obligatoriu

În anul 1853, la 57 de ani după descoperirea făcută de Edward Jenner, vaccinarea copiilor împotriva variolei era declarată obligatorie în Marea Britanie, iar în 1867 au fost introduse pedepse pentru părinții ce refuzau să își vaccineze copiii – amendă sau închisoare.

Măsura a stârnit ceea ce avea să fie considerat prima mare mișcare antivaccin din istorie – Marșul din Leicester – primul si unul dintre cele mai cunoscute proteste antivaccin.

Câte vaccinuri avem la dispoziție în prezent: avem vaccinuri pentru prevenirea a 30 de boli și peste 300 în cercetare

În prezent, există vaccinuri pentru prevenirea a 30 de boli, iar peste 300 de vaccinuri sunt în dezvoltare, inclusiv vaccinuri pentru prevenirea cancerului. (Sursa: Ghidul de informare pentru vaccinarea pacienților cu boli cronice (copii și adulți), ai căror autori sunt dr. Doina Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie, și dr. Alice Nicoleta Azoicăi. Ghidul a fost lansat în cadrul campaniei „Niciodată nu e prea târziu să te vaccinezi!”, derulată de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cea mai mare organizație care reprezintă bolnavii cronici din România.)

1796 – apare primul vaccin din istorie:

• Vaccinul împotriva variolei

1900 – existau deja câteva vaccinuri:

• Vaccin împotriva rabiei

• Vaccin împotriva febrei tifoide

• Vaccin împotriva holerei

• Vaccin împotriva antraxului.

1950 – apăruseră și mai multe vaccinuri:

• Vaccin împotriva tusei convulsive (pertussis)

• Tetanos

• BCG (tuberculoză)

• Difterie

• Febră galbenă

• Gripă

• Infecție pneumococică.
  

2021 – o parte dintre vaccinurile pe care le avem astăzi la dispoziție:

• Vaccin anti-poliomielită (1, 2 și 3)

• Rujeolă, oreion, rubeolă (ROR)

• Hib (Haemophilus influenzae de tip B)

• Hepatită B

• Hepatită A

• Varicelă

• Meningococ (A, C, Y, W135 şi B)

• Rotavirus

• HPV
  

• Zona Zoster

• Dengue

• Encefalita de căpuşe.

• COVID-19.

Mișcarea antivaccin nu a apărut odată cu internetul, ci odată cu primul vaccin obligatoriu

Mulți dintre noi ar putea fi tentați să creadă că mișcarea anti-vaccinistă a apărut mai degrabă în ultimii ani și pun, poate, apariția ei pe seama miturilor și dezinformărilor care circula pe internet. Nimic mai fals.

În realitate, mișcarea antivaccin a apărut odată cu primul vaccin obligatoriu.

Anul 1867 a adus, odată cu introducerea vaccinării obligatorii a copiilor împotriva variolei în Marea Britanie, și Marșul din Leicester – primul si unul dintre cele mai cunoscute proteste antivaccin din istorie.

Prof. dr. Simona Rednic, medic primar Medicină Internă la Spitalul Judeţean Cluj și președintele Socității Române de Reumatologie

Vaccinurile nu sunt însă nici pe departe primele invenții despre care unii oameni au crezut, la apariția lor, că fac mai mult rău decât bine. Prof. dr. Simona Rednic, medic primar Medicină Internă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca și președintele Socității Române de Reumatologie, a realizat un inventar al obiectelor utile pe care le folosim zilnic, dar despre care s-a crezut, la momentul apariției lor, că pot dăuna sănătății trupești si mintale și au făcut obiectul unor teorii ale conspirației:

• Furculițele
• Oglinzile
• Umbrelele
• Telegraful
• Dezinfectarea mâinilor înainte ca chirurgii să intre în operație
• Liftul
• Bicicleta
• Muzica pe plăci/casete
• Walkmanul
• Automobilele
• Cinematograful
• Frigiderele
• Metroul
• Telefonul mobil
• Releele
• Masca medicală ca protecție pandemică
• Vaccinul pe baza ARN mesager
• Vaccinurile în general

Ce este vaccinul? Ce este vaccinarea? Cum funcționează cea mai sigură modalitate de prevenire a îmbolnăvirilor

Ce este vaccinul, ce este vaccinarea și cum funcționează de fapt cea mai sigură modalitate de prevenire a îmbolnăvirilor? Aflăm răspunsurile din Ghidul de informare pentru vaccinarea pacienților cu boli cronice (copii și adulți), ai căror autori sunt dr. Doina Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie, și dr. Alice Nicoleta Azoicăi. Ghidul a fost lansat în cadrul campaniei „Niciodată nu e prea târziu să te vaccinezi!”, derulată de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cea mai mare organizație care reprezintă bolnavii cronici din România.

Vaccinul este un preparat biologic activ care conţine în principal structuri specifice ale unui microorganism (antigenul), sau componente puternic înrudite cu acestea, astfel încât odată administrat să determine din partea organismului uman un răspuns imunitar (anticorpi pentru apărare) care să determine protecţie faţă de o eventuală infecţie.

Vaccinarea şi termenul de vaccin au fost introduse de Edward Jenner, medic englez care, în 1796, a realizat prima imunziare împotriva variolei.

Prof. dr. Doina Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie

Vaccinurile sunt de mai multe categorii: viu atenuate, inactivate, recombinant genetic, polizaharidice sau din subunităţi antigenice etc. Ele nu pot determina boala, însă prin stimularea capacităţii de apărare a organismului aduc beneficii prin declanşarea răspunsului imun, ca urmare a formării de anticorpi cu rol protectiv specific, numai faţă de structura sau structurile incluse în preparatul vaccinal.

• Vaccin viu atenuat – conţine o structură mult apropiată de cea a microorganismului sălbatic dar fară componentele care ar induce boală. Determină o imunitate de bună calitate şi de lungă durată. În prezent, numărul acestor preparate este mult mai limitat (BCG, rujeolă-rubeolă-parotidită, varicelic) pentru evitarea unor posibile reacţii postvaccinale care, în cea mai mare parte, sunt de intensitate redusă.

• Vaccin inactivat (omorât) – conţine o structură prin care s-au inactivat anumite componente ale microorganismului sălbatic. Este mai puţin imunogen comparativ cu vaccinul viu atenuat dar administrat în mai multe doze asigură o protecţie de foarte bună calitate şi pe timp îndelungat. Este mai puţin reactogen.

• Vaccin recombinant genetic – foloseşte anumite tehnici de utilizare a anumitor componente ale germenilor, cum sunt proteinele imunogene. Sunt înalt imunogene şi practic reactogenitatea lor este minimă sau absentă.

• Vaccin polizaharidic – conţine componente numite polizaharide care sunt particulare şi specifice microorganismului respectiv deoarece acestea intră în componenţa lui. În urma administrării unui astfel de vaccin, sistemul imun va produce anticorpi cu rol esenţial şi ţintit pentru anumite tipuri de infecţie.

• Vaccin din subunităţi – conţine fragmente inactivate sau atenuate ale tulpinilor microbiene. Un exemplu, este vaccinul gripal, cu structuri ale tulpinilor de virus estimate a avea cea mai frecventă raspândire în acel an. Cu cât este mai apropiată structura vaccinală de virusul gripal circulant, cu atât mai multă protecţia oferită de vaccinul anual este mai mare.

Vaccinarea este procedura prin care sunt introduse în organism numai componentele antigenice de stimulare a imunităţii specifice ale organismului şi se realizează, cel mai frecvent, pe cale intramusculară sau subcutanată, dar şi pe cale orală sau nazală. Vaccinul ajută sistemul imunitar să «lupte» în situaţia ‘întâlnirii’ organismului cu agenţii patogeni, precum virusurile sau bacteriile şi să menţină o stare de echilibru prin neutralizarea agresivităţii acestora, ieşind astfel ‘învingător’, dovadă fiind neapariţia bolii.

Vaccinarea are numai rolul de protecţie a organismului uman, iar preparatele vaccinale actuale sunt considerate înalt imunogene (prin răspunsul specific de formare de anticorpi) cu o durată de protecţie îndelungată (în unele cazuri durează ani, în altele chiar toată viaţa) şi cu un risc de reacţii adverse cât mai redus, fără a pune, în niciun fel, viaţa în pericol.

În ultimii ani au fost realizate vaccinuri combinate, care printr-o singură injectare protejează simultan pentru mai multe boli, iar reacţiile postvaccinale sunt minime sau chiar lipsesc cu desăvârşire. Exemple de astfel de vaccinuri sunt: anti difterie-tetanos-tuse convulsivă-poliomielită; anti rujeolă-rubeolă-oreion, etc. Prin aceste vaccinuri combinate, au fost reduse atât vizitele repetate ale pacientului la medic, cât şi cheltuielile pacientului sau sistemului de sănătate.

Vaccinarea salvează anual aproximativ 3 milioane de vieţi în întreaga lume, conform informaţiilor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, iar numărul acestora creşte odată cu producerea şi utilizarea de noi vaccinuri.