Schema națională de vaccinare la copii în 2021: care este marea noutate așteptată în această toamnă

Într-un an în care campania de vaccinare împotriva COVID-19 ține capul de afiș, nu trebuie să uităm nici de vaccinurile recomandate pentru imunizarea copiilor – unele dintre ele administrate încă din maternitate, în primele ore sau zile de viață. Marea noutate a anului 2021, în ceea ce privește Schema națională de vaccinare, ar putea fi extinderea vaccinării împotriva virusului HPV și la fetele din categoria de vârstă 15-18 ani. Potrivit surselor HotNews.ro, vaccinarea gratuită a fetelor între 15 și 18 ani cu vaccinul HPV ar urma să înceapă în această toamnă, după rectificarea bugetară, în timp ce băieții mai au, deocamdată, de așteptat.

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, anunța în luna mai, într-un interviu acordat HotNews.ro, că pregătește extinderea campaniei gratuite, care se adresează în acest moment doar fetelor cu vârsta între 11 și 14 ani, atât pentru tinerele cu vârsta între 15 și 18 ani, într-o primă etapă, cât și pentru băieții cu vârsta între 11 și 18 ani, într-o etapă ulterioară. Ministrul Sănătății preciza atunci că decizia finală urma să fie luată de comisiile de specialitate din minister.

Potrivit surselor HotNews.ro, consensul la care s-a ajuns în acest moment la nivelul comisiilor de specialitate din Ministerul Sănătății și Institutului Național de Sănătate Publică este ca, într-o primă fază, campania, care se adresează în prezent fetelor din categoria de vârstă 11-14 ani, să fie extinsă și la fetele cu vârsta între 15-18 ani, urmând ca pe viitor să fie luată în calcul și extinderea la băieți, într-o etapă ulterioară.

Vaccinarea copiilor în 2021 – info pe scurt:

Vaccinarea este cea mai sigură modalitate de a preveni îmbolnăvirea copilului de diferite boli infecțioase sau transmisibile.

Copiilor mici li se administrează vaccinuri care stimulează organismul să producă anticorpi – aceștia reprezintă sistemul natural de apărare al organismului, care luptă împotriva bolilor infecțioase.

Vaccinarea ajută organismul să lupte cu infecția, în cazul în care copilul intră în contact cu boala.

Milioane de oameni mor în fiecare an în lume din cauza bolilor infecțioase. Copiii mici sunt cei mai vulnerabili la infecții, motiv pentru care trebuie protejați cât mai devreme posibil. Pentru ca protecția să fie completă, sunt necesare mai multe vaccinuri.

Schema națională de vaccinare (Calendarul Național de Vaccinare) cuprinde vaccinurile administrate copilului încă din primele 24 de ore de viață și până la vârsta de 14 ani.

Vaccinurile cuprinse în Schema națională de vaccinare (Calendarul Național de Vaccinare) protejează împotriva unor boli precum hepatita B, tuberculoză, difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, boala pneumococică, cancer de col uterin, rujeolă, oreion sau rubeolă.

Vaccinurile cuprinse în Schema națională de vaccinare (Calendarul Național de Vaccinare) sunt recomandate de Ministerul Sănătății și oferite gratuit, cel puțin teoretic, de statul român. Teoretic, pentru că există și momente când unele dintre ele sunt de negăsit în maternități sau la medicii de familie, iar părinții trebuie să facă rost de ele pe cont propriu.

Schema națională de vaccinare a copiilor în 2021 este, cu mici excepții, similară cu cea din anii precedenți, 2020 și 2019.

Marea noutate a anului 2021, în ceea ce privește Schema națională de vaccinare, ar putea fi extinderea vaccinării împotriva virusului HPV și la fetele din categoria de vârstă 15-18 ani.

Ministerul Sănătății a căutat în ultimele luni soluții pentru finanțarea extinderii campaniei de vaccinare anti-HPV la fetele cu vârsta de peste 14 ani și la băieți, potrivit surselor HotNews.ro. Extinderea, într-o primă etapă la fetele de 15-18 ani, este așteptată după rectificarea bugetară.

Marea noutate a anului 2020 față de anii precedenți a fost introducerea vaccinării gratuite împotriva HPV la fetele între 11 și 14 ani, reluată după mai bine de 10 ani. Campania de vaccinare gratuită se adresează fetelor cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani care au solicitat vaccinarea la medicii de familie, inclusiv celor care au trecut de această vârstă, dacă au solicitat anterior vaccinul.

28.689 de adolescente din România, țara europeană cu cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul de col uterin, s-au vaccinat împotriva virusului HPV, care provoacă boala, în anul 2020, în primul an în care campania de vaccinare s-a reluat după mai bine de un deceniu de pauză și după un eșec total al primei campanii, din anul 2008, arată datele obținute de HotNews.ro.

Cum arată Calendarul Național de Vaccinare (Schema națională de vaccinare) elaborat de Ministerul Sănătății, după care se face vaccinarea copiilor:

I. Vaccinuri care se fac în primul an de viață – în maternitate și la medicul de familie:

1.Vaccinuri care se fac în maternitate:

Vaccinul hepatitic B (Hep B) – se administrează nou-născuților, în primele 24 de ore de viață – o doză. Vaccinul oferă protecție împotriva hepatitei B.

Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG) – se administrează nou-născuților, în primele 2-7 zile de viață – o doză. Vaccinul oferă protecție împotriva tuberculozei.

2.Vaccinuri care se fac la medicul de familie:

Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de două luni. Vaccinul oferă protecție împotriva difteriei (D), tetanosului (T), tusei convulsive (P), poliomielitei (VPI -Vaccin Poliomielitic Inactivat), Haemophilus influenzae tip b (Hib) și hepatitei B (HepB).

Vaccinul pneumococic – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de două luni. Vaccinul oferă protecție împotriva bolii pneumococice.

Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – a doua doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni. Oferă protecție împotriva difteriei (D), tetanosului (T), tusei convulsive (P), poliomielitei (VPI -Vaccin Poliomielitic Inactivat), Haemophilus influenzae tip b (Hib) și hepatitei B (HepB).

Vaccinul pneumococic – a doua doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni. Oferă protecție împotriva bolii pneumococice.

Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – a treia doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 11 luni. Oferă protecție împotriva difteriei (D), tetanosului (T), tusei convulsive (P), poliomielitei (VPI -Vaccin Poliomielitic Inactivat), Haemophilus influenzae tip b (Hib) și hepatitei B (HepB).

Vaccinul pneumococic – a treia doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 11 luni. Oferă protecție împotriva bolii pneumococice.

Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 12 luni. Vaccinul oferă protecție împotriva rujeolei (R), oreionului (O) și rubeolei (R).

II. Vaccinuri care se fac după primul an de viață, la medicul de familie:

Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – a doua doză – se administrează copiilor între 5 ani și 7 ani. Vaccinul oferă protecție împotriva rujeolei (R), oreionului (O) și rubeolei (R).

Vaccinul tetravalent diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI) / VPI – se administrează copiilor la vârsta de 6 ani. Vaccinul oferă protecție împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive și poliomielitei.

Vaccinul HPV – se administrează fetelor între 11 și 14 ani, la cerere. Din toamnă, ar urma să fie administrat gratuit și fetelor între 15-18 ani. Protejează împotriva cancerului de col uterin, leziuni precanceroase ale colului, anumite forme de cancer laringian, cancerul vulvar, vaginal, penian sau anal.

Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular (DTPa) pentru adulți – se administrează la 14 ani. Oferă protecție împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive.

Vaccinurile opționale – nu sunt asigurate gratuit, dar sunt recomandate de Ministerul Sănătății

În afara vaccinurilor incluse în Calendarul Național de Vaccinare (Schema națională de vaccinare), care sunt recomandate de Ministerul Sănătății și sunt asigurate gratuit, de cele mai multe ori, în maternități și în cabinetele medicilor de familie, există și o a doua categorie de vaccinuri – vaccinurile opționale.

Vaccinurile opționale nu sunt asigurate gratuit în maternități și în cabinetele medicilor de familie, precum cele incluse în Calendarul Național de Vaccinare, dar sunt și ele recomandate de Ministerul Sănătății.

Practic, cine dorește își poate cumpăra aceste vaccinuri și poate merge cu ele la medic pentru a fi administrate.

Lista vaccinurilor opționale recomandate de Ministerul Sănătății:

Vaccinul Rotaviral – este un vaccin cu virus viu atenuat care protejează împotriva diareei produsă de rotavirus. Se administrează oral, două sau trei doze începând cu primele 6 săptămâni de viață, cu interval de cel puțin 30 de zile între doze.

Vaccinul Varicelic – este un vaccin cu virus viu atenuat (tulpina Oka), care protejează împotriva varicelei, boală cunoscută popular sub numele de „bubatul mare” sau „vărsat de vânt”. Se fac două doze de vaccin, la distanță de 6 săptămâni. Se administrează injectabil, subcutanat, adulților și copiilor, începând cu vârsta de 9 luni.

Vaccinul Meningococic – previne anumite forme de boli produse de meningococ (meningite). În funcție de tipul de vaccin, se administrează una sau mai multe doze, la vârste diferite.

Vaccinul Hepatitic A – se administrează într-o singură doză, cu revaccinare la 6 – 12 luni. Protejează împotriva Hepatitei A (boala mâinilor murdare).

Vaccinul HPV – recomandat și pentru tinerele cu vârsta mai mare de 14 ani dar și pentru băieți. Vaccinul protejează împotriva cancerului de col uterin, leziuni precanceroase ale colului, anumite forme de cancer laringian, cancerul vulvar, vaginal, penian sau anal.

Vaccinarea copiilor cu boli cronice

O categorie specială o reprezintă copiii diagnosticați cu o boală cronică, ce pot fi mai vulnerabili și pot avea nevoie de protecție suplimentară, comparativ cu un copil sănătos.

Pentru copiii cu boli cronice se aplică, în general, Calendarul Național de Vaccinare, dar este analizată, împreună cu medicul, situația la momentul fiecărei vaccinări, pentru a nu exista contraindicații.

Suplimentar față de vaccinurile cuprinse în Schema națională, se poate aprecia oportunitatea completării schemei de vaccinare cu vaccinuri opționale: gripal, rotaviral, meningococic, varicelic, hepatitic A, HPV, în cazul în care circumstanțele epidemiologice și clinice impun această decizie. (Sursa: Ghid de informare privind vaccinarea pacienților cu boli cronice – copii și adulți, autori: dr. Doina Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie, și dr. Alice Nicoleta Azoicăi).

Vaccinarea copiilor în Uniunea Europeană – cât se aseamănă Calendarul de vaccinare din România cu al altor țări

În acest moment, fiecare țară a Uniunii Europene aplică propriul program de vaccinare, iar în majoritatea țărilor UE, vaccinările au caracter de recomandare. În 12 țări ale Uniunii Europene vaccinarea copiilor împotriva anumitor boli este obligatorie, deși vaccinurile care sunt obligatorii variază în aceste țări. Țările Uniunii Europene au reușit, în general, să atingă o rată mare de vaccinare atât prin vaccinări obligatorii, cât și neobligatorii (cu caracter de recomandare). Fiecare țară a Uniunii Europene hotărăște dacă pe teritoriul său vaccinarea este obligatorie sau voluntară. Guvernele naționale țin cont de factori cum ar fi sistemele de sănătate, sistemele juridice și normele culturale.

Există unele diferențe în modul în care țările își organizează calendarele de vaccinare, care deși sunt asemănătoare, nu sunt identice în diferitele țări din UE/SEE. Printre acestea se numără vârsta de vaccinare și grupa de populați care trebuie vaccinată (de exemplu, toți copii care au o anumită vârstă sau doar cei care fac parte dintr-o grupă de risc), tipul exact al vaccinului (de exemplu, unele ingrediente pot fi diferite), numărul dozelor și calendarul de administrare al dozelor și dacă vaccinul se administrează singur sau în combinație cu alte vaccinuri, potrivit vaccination-info.eu.

Aceste diferențe sunt determinate de factori precum impactul bolii, prevalența bolii și tendințele din diferite țări, resursele și structurile sistemelor de sănătate, contextul politic și cultural, precum și reziliența programului de vaccinare.

Faptul că există diferențe între calendarele de vaccinare nu înseamnă că unele sunt mai bune decât altele, ci doar că țin cont de contexte și sisteme de sănătate diferite. Se asigură același nivel de protecție în fiecare țară din UE. Vaccinurile incluse în programele naționale sunt administrate conform unui calendar corespunzător pentru a asigura o protecție adecvată.

Calendarele de vaccinare pentru copii din toate țările UE includ vaccinarea împotriva:

rujeolă (pojar)

oreion

rubeolă

difterie

tetanos

tuse convulsivă

poliomielită

infecția cu Haemophilus influenzae tip B

infecția cu HPV (adolescente/preadolescente).

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă vaccinarea împotriva hepatitei B ca parte a programului general de vaccinare a copiilor, însă în unele țări din UE sunt vaccinați doar copiii cu risc mare de infecție și adulții din principalele grupe de risc.

Unele țări din UE asigură protecția copiilor și prin vaccinarea lor împotriva:

hepatitei A

gripei

bolii invazive cauzate de bacteria Neisseria meningitidis

bolii invazive cauzate de bacteria Streptococcus pneumoniae

rotavirusului

tuberculozei

varicelei

Uniunea Europeană analizează armonizarea calendarelor naționale de vaccinare. Recomandările publicate de Consiliul Uniunii Europene la 7 decembrie 2018 privind consolidarea cooperării în combaterea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare includ analiza fezabilității elaborării unui calendar UE de vaccinări esențiale. Împreună cu autoritățile naționale în domeniul sănătății publice din UE, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor efectuează o evaluare a acestui calendar.

Scopul urmărit este îmbunătățirea compatibilității calendarelor naționale de vaccinare și promovarea accesului egal la vaccinare pe întreg teritoriul Uniunii Europene. În acest fel s-ar putea rezolva eventualele probleme întâmpinate de persoanele care se mută dintr-o țară UE în alta, de exemplu adaptarea la alte calendare de vaccinare (inclusiv la numărul și calendarul vaccinărilor de rapel) sau ratarea unei vaccinări.

Citește și:

EXCLUSIV Cealaltă campanie de vaccinare, despre care nu vorbește (aproape) nimeni

VIDEO Până la ce vârstă va fi extinsă vaccinarea gratuită împotriva HPV: până la 18 ani la fete, într-o primă etapă, iar apoi și la băieți

Cum au schimbat vaccinurile lumea în care trăim: „Au dublat speranța de viață, dar vaccinul perfect, administrat la 7 miliarde de oameni fără nicio reacție adversă, nu va exista niciodată”

Schema națională de vaccinare la copii în 2021: care este marea noutate așteptată în această toamnă

Vaccinarea copiilor în 2021 – info pe scurt:

Cum arată Calendarul Național de Vaccinare (Schema națională de vaccinare) elaborat de Ministerul Sănătății, după care se face vaccinarea copiilor:

I. Vaccinuri care se fac în primul an de viață – în maternitate și la medicul de familie:

II. Vaccinuri care se fac după primul an de viață, la medicul de familie:

Vaccinurile opționale – nu sunt asigurate gratuit, dar sunt recomandate de Ministerul Sănătății

Lista vaccinurilor opționale recomandate de Ministerul Sănătății:

Vaccinarea copiilor cu boli cronice

Vaccinarea copiilor în Uniunea Europeană – cât se aseamănă Calendarul de vaccinare din România cu al altor țări

Citește și:

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”