De ce administrarea iodului după 40 de ani poate fi periculoasă: Faptul că după 40 de ani nu are rost să iei iod este „un mesaj public foarte prost”
Iodul poate fi periculos pentru sănătatea persoanelor cu vârsta peste 40-45 de ani, avertizează Raluca Zoițanu, medic de familie și președintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie, care subliniază că mesajul autorităților – acela că după vârsta de 40-45 de ani nu mai are rost să iei iod – este „un mesaj public foarte prost”.
„Dupa 40 de ani apar mai multe probleme tiroidiene, în general noduli”
„Dupa 40 de ani apar mai multe probleme tiroidiene, în general noduli. Mulți pacienți nici nu știu că le au, și dacă iau cantitatea foarte mare de iod care există în pastilele de iodura de potasiu, își pot agrava boala”, a explicat medicul Raluca Zoițanu pentru HotNews.ro.
„Soluțiile concentrate, care conțin cantități foarte mari de iod, dacă sunt administrate unei persoane care are predispoziție să dezvolte fie hipotiroidism, fie hipertiroidism, pot să declanșeze aceste două disfuncții. De exemplu, dacă este vorba despre o persoană cu noduli tiroidieni – poate se știe, poate nu se știe cu acești noduli – iar nodulii au tendința de a scăpa de sub controlul mecanismelor de control tiroidiene, acești noduli, stimulați de prezența unei cantități mari de iod, pot să determine hipertiroidism”, explica în urmă cu o lună pentru HotNews.ro Ioana Mihăilă, fost ministru al Sănătății, de profesie medic endocrinolog.
Administrarea de iod are eficiență limitată, doar la copii/adolescenți și gravide, spunea Ioana Mihăilă. După vârsta de 40 de ani, spre exemplu, o eventuală expunere la iod radioactiv nu are consecințe foarte mari la nivel de sănătate publică, deloc comparabile cu ce s-ar întâmpla în cazul copiilor. „Atunci când dăm iod preventiv în accidente nucleare, îl dăm mai ales la copii și la gravide”, arăta fostul ministru al Sănătății.
„Tratamentul preventiv cu iod nu este indicat”, mai sublinia Ioana Mihăilă.
Rafila: „Persoanelor cu vârsta de peste 40 de ani nu li se recomandă administrarea iodurii de potasiu”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că persoanele eligibile pentru a primi iod sunt:
- bebeluşii cu vârsta de până la o lună – se administrează un sfert de comprimat;
- copiii între o lună şi trei ani – se administrează o jumătate de comprimat;
- copiii între 3 şi 12 ani – li se administrează un comprimat;
- copiii cu vârsta de peste 12 ani, adulții și femeile gravide sau care alăptează – doza recomandată este de două comprimate.
În cazul persoanelor cu vârsta de peste 40 de ani, ministrul Sănătății a declarat că acestora nu li se recomandă administrarea de iodură de potasiu, „cu excepţia cazurilor în care expunerea tiroidei la iod radioactiv prin inhalare este extrem de mare şi lucrul ăsta se întâmplă doar în cazul expunerii directe, adică dacă adultul este chiar în zona în care se petrece incidentul nuclear”.
Ministerul Sănătății își dorește ca distribuirea iodului către populație să înceapă săptămâna viitoare, în cabinetele medicilor de familie, însă aceștia se opun, reclamând faptul că aglomerația și birocrația ar risca să le blocheze activitatea medicală, într-o perioadă în care la cabinetele lor este în continuare aglomerație din cauza cazurilor de COVID-19, gripă și viroze respiratorii.
Românii au golit, în urmă cu o lună, farmaciile de iod, după ce Rusia a atacat Ucraina, iar mulți se temeau de un eventual accident nuclear.
Atât medicii, cât și Ministerul Sănătății, au subliniat faptul că iodul nu trebuie administrat preventiv, ci doar în eventualitatea unui accident nuclear, în primele ore de la accident. Este însă greu de spus dacă românii iau iod doar pentru a îl avea în casă sau unii dintre ei și-l administrează preventiv, crezând că este un lucru bun.
Iodul trebuie administrat în primele 12 ore de la un eventual accident nuclear. După 24 de ore, efectele secundare sunt mai grave decât beneficiile
Comprimatele de iod stabil ar trebui să fie administrate, în mod ideal, cu o oră înainte de expunerea la radioactivitate şi nu mai târziu de 6 până la 12 ore după aceea.
Eficacitatea este ridicată dacă administrarea se face cu două ore înainte de debutul eliberărilor de iod radioactiv; aceasta este de 50% în cazul în care administrarea se efectuează la şase ore de la debutul eliberărilor de iod radioactiv. Mai târziu, dincolo de 24 de ore, efectele secundare ale consumului de iod stabil sunt mai grave decât beneficiile scontate.
Comprimatele de iod stabil, adică neradioactiv, protejează glanda tiroidă contra unei contaminări radioactive.
Un accident grav produs la o instalaţie nucleară poate duce la eliberarea de iod radioactiv în atmosferă. Inhalat sau ingerat prin consumul de alimente contaminate, acest radioelement contribuie la iradierea populaţiei, crescând riscul de cancer tiroidian.
Accidentul reactorului nuclear de la Cernobîl din 1986 a provocat o importantă eliberare în mediu de iod 131 şi iod radioactiv de scurtă durată. O rată mai ridicată de cancer tiroidian a fost observată la persoanele care trăiesc în zone contaminate din Belarus, Ucraina şi vestul Federaţiei Ruse.
Pentru a preveni ca tiroida să fixeze iodul radioactiv, administrarea de iod stabil este un mijloc de prevenţie pentru a proteja sănătatea populaţiei expuse.
Saturată cu iod stabil, ca un burete, glanda tiroidă nu mai poate să fixeze iodul radioactiv. Prin urmare, acesta poate fi eliminat rapid şi natural prin urină.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro