„Colegilor mei le este frică să declare infecțiile nosocomiale”. Interviu cu managerul de spital care a anunțat public decesele a 13 pacienți infectați cu nosocomiale în spitalul său
Februarie 2019. 3 ani și aproape 4 luni de la incendiul din clubul Colectiv. Beatrice Mahler, medic pneumolog și, pe atunci, proaspăt manager al Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, cel mai important spital de boli pulmonare din țară, iese public într-o conferință de presă și anunță că 3 pacienți infectați cu Acinetobacter au murit în spitalul pe care îl conduce. Alți pacienți infectați erau în stare gravă, admitea public Beatrice Mahler. Câteva zile mai târziu, la începutul lunii martie, Beatrice Mahler transmite presei o informare în care anunță că 17 pacienţi ai Institutului Marius Nasta fuseseră infectați cu Acinetobacter de la începutul acelui an, iar 13 dintre ei au murit.
Chiar dacă în informare se preciza că toţi pacienţii aveau multiple afecţiuni cronice şi spitalizări anterioare, anunțul tânărului manager de la Marius Nasta era un tabu pentru lumea medicală din România. Și așa a rămas și astăzi, 3 ani și jumătate mai târziu.
În anii care au urmat, în presă au circulat periodic știri despre personal medical de la Institutul Marius Nasta – doctorițe rezidente, asistente sau infirmiere – chemate în Comisia de disciplină a spitalului din cauza unghiilor lungi, a unghiilor false sau a bijuteriilor purtate pe degete, care favorizează răspândirea infecțiilor spitalicești.
„Declararea infecțiilor nosocomiale, percepută de personalul medical ca o pedeapsă”
Oamenilor din spitale, „colegilor mei, le este frică să declare infecțiile nosocomiale, pentru că declararea infecțiilor nosocomiale este percepută de către personalul medical ca o pedeapsă”, afirmă Beatrice Mahler, într-un interviu acordat HotNews.ro.
Un prim pas care ar trebui făcut ar fi „să se lucreze la legislația care prevede încadrarea infecțiilor nosocomiale ca o pedeapsă”, spune Beatrice Mahler: „Infecțiile nosocomiale sunt lucruri pe care noi nu ni le dorim. Și noi suntem oameni, și noi am fost internați în spital -o mare parte dintre asistenți, medici, din personalul medical – și o mare parte dintre noi am avut și noi parte de aceste infecții nosocomiale. Prin urmare, știm cât de dureros este pentru un pacient să lupte cu un germen rezistent luat din spital.”
În România, legea descurajează managerii de spitale să raporteze infecții nosocomiale. Ei riscă sancțiuni în cazul în care raportează infecții asociate actului medical. Lucrurile se desfășoară, practic, fix pe dos față de alte țări, unde medicii și managerii de spitale sunt încurajați să raporteze infecțiile asociate actului medical, raportarea fiind primul pas către rezolvarea problemei.
Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București
De asemenea, trebuie lucrat la mentalitate, consideră managerul celui mai important spital de boli pulmonare din România: „Eu cred că trebuie lucrat la mentalitate. Și mentalitatea nu se poate schimba decât printr-o poziționare a autorităților, a celor care ne controlează, într-un sens în care control să nu devină o modalitate de pedeapsă, pentru că noi căutăm vinovați. Sigur, uneori, da, avem persoane vinovate de anumite lucruri, dar eu cred că trebuie estimată responsabilitate acelor angajați, nu căutată vinovăția lor. După aceea, cred că și acest lucru am început să îl facem, după momentul sau cel puțin să îl conștientizăm mult mai acut și după momentul Colectiv și după momentul în care ai în spital astfel de infecții. Vorbim și de generații care trebuie să se schimbe în medicină și, din fericire, ele se schimbă – o spun cu tot respectul, față de toți profesioniștii.”
Beatrice Mahler despre momentul 2019: „O parte dintre colegi mi-au ascuns că avem acest gen de infecții”
O parte dintre colegii din spital i-au ascuns lui Beatrice Mahler faptul că „avem acest gen de infecții”, povestește managerul Institutului Marius Nasta despre momentul februarie 2019: „A fost, în primul rând, o reacție a mea față de ei. Pentru că eu cred că problemele nu pot fi rezolvate decât dacă ești sincer. Nu sunt de acord să ascundem, să mascăm, să mințim. Pentru că ne mințim pe noi și mințim pacientul, iar pacientul trebuie să aibă încredere.”
Beatrice Mahler este însă optimistă și spune că, în mandatul său, generația din Marius Nasta s-a schimbat, iar acest lucru se va vedea tot mai mult în anii care vor urma: „Generația s-a schimbat în Marius Nasta, asta pot să garantez. În 4 ani avem 39 de medici tineri și acest lucru se simte. Și eu cred că în 2-3 ani, acești oameni noi vor prinde aripi și vor schimba tot ceea ce înseamnă responsabilitate față de pacient.”
Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta
Despre momentul februarie 2019, mai spune că „a fost o reacție față de colegi, pentru că mi s-a părut anormal să perpetuezi o minciună. A fost o realitate cruntă. Eu sunt manager de spital, dar am responsabilitate în primul rând față de pacient. Eu am obligația față de colegii mei să asigur condiții de muncă, dar toți suntem aici ca să facem lucruri pentru ca pacientul respectiv să aibă încredere în noi.”
Institutul Matius Nasta nu are nici acum condițiile hoteliere pe care le așteaptă pacientul român, spune cu sinceritate Beatrice Mahler: „Mai avem multe de făcut ca să fim acolo unde trebuie să fim. Dar, ca să vă spun la modul sincer, când am preluat conducerea Institutului Marius Nasta, nu era nici hârtie, nici săpun la chiuvetă. În 2019, consumul de săpun și de hârtie – pentru că am cumpărat – a crescut de 3 ori. Așadar, era nevoie de săpun și de hârtie. Acum am redus consumul de săpun și de hârtie pentru că am pus dispensere automate și sunt foarte utile.”
„Nu mai putem gândi medicina așa cum am gândit-o acum 20 de ani”
Beatrice Mahler crede că ne aflăm într-un moment în care nu mai putem gândi medicina așa cum am gândit-o acum 20 de ani: „Pentru că acum 20 de ani aveam alt acces la antibiotice și acum avem alt acces de antibiotice. Din această perspectivă, lucrurile s-au schimbat surprinzător de repede”, explică managerul Institutului Marius Nasta.
În aceste condiții, „formarea personalului în a identifica infecțiile, a le declara este extrem de importantă. Trainingul personalului este esențial, pentru că abia atunci când ai un pacient care are o infecție cu un germen oportunist și apare o discuție în cadrului colectiv – pentru că atunci când declari o infecție nosocomiană nu doar medicul curant este cel implicat, ci este și șeful de secție, este medicul de laborator și este epidemiologul. Sunt cel puțin 4 medici în echipa respectivă care discută cazul și stabilesc dacă cazul respectiv se încadrează în definiția infecției nosocomiale sau este o colonizare, iar acutizarea sau simptomatologia pe care o are pacientul țin de o altă o patologie.”
Medicul care intră în contact direct cu pacientul este doar o parte din echipa responsabilă de identificarea și declararea infecțiilor nosocomiale dintr-un spital, dar nu este nici pe departe singurul, spune Beatrice Mahler: „Vorbim depre o echipă și vorbim despre mentalitatea care trebuie schimbată. Sau cel puțin, eu așa văd lucrurile în sistemul de sănătate românesc, în care echipa tratează pacientul, iar medicul care intră în contact direct cu pacientul este doar, ca să sun așa, reprezentantul echipei în fața pacientului.”
„Dar dacă am avea un medic foarte bun care ar vrea să declare infecțiile nosocomiale, dacă am avea un șef de secție care ar fi interesat de acest lucru – și tot mai mulți sunt, pot să spun asta – dacă am avea un medic epidemiolog care să monitorizeze și să facă dublă verificare – pentru că întotdeauna medicul epidemiolog ajunge și în laborator, așa este procedura – să vezi ce floră ai depistată și ce rezistență, și să vină și în secție să discute cu medicul curant – dacă ai avea toți oamenii și toate trainigurile făcute, atâta timp cât nu ai un laborator performant, tu nu poți să faci nimic. Pentru că, dacă nu evidențiezi problema, ea nu există. Sau aparent nu există.”
„Examenul de floră se făcea într-un laborator externalizat când am preluat managementul la Marius Nasta”
Beatrice Mahler își amintește că, atunci când a preluat managementul Institutului Marius Nasta, „examenul de floră, de spută, se făcea într-un raport laborator externalizat. Ulterior, am cumpărat aparate care să poată să facă identificare cu aparatura modernă a germenilor, cultură pe care să o ai în câteva ore – dacă eram un germen cu sensibilitate maximă, în 24 de ore.”
De ce este vital acest lucru? ”Pentru ca medicul să poată trata pacientul, este vital să știe că acel pacient este infectat, din primele ore. Acest lucru se întâmplă acum, dar au fost necesari niște ani și încă nu suntem acolo unde eu cred că ar trebui să fim vizavi de diagnosticul bacteriologic.”
Beatrice Mahler mai spune că „s-a făcut un lucru foarte bun în acest an, s-a modificat legislația privind laboratoarele, legislație care prevede acum linie de gardă”, dar acesta este doar un început: „Pentru că eu, de exemplu, dacă este vineri, dacă recoltez floră de la un pacient, ea nu va putea fi urmărită sâmbătă și duminică din cauză că nu era linie de gardă. Acum avem legislație, avem avizul Ministerului Sănătății să facem linie de gardă, dar avem posturile blocate. Ne lipsesc 5 oameni în statul de funcții și al șaselea și-a dat demisia recent. Când ai 6 oameni într-un laborator nu ai cum să faci linie de gardă funcțională, așa că nu vom putea deshide linia de gardă în Marius Nasta până când nu vom putea angaja personal.”
„Dar s-a mai făcut un lucru bun”, povestește managerul Institutului Marius Nasta: „S-a modificat legislația, am scos posturile la concurs anul acesta, atunci când a fost posibil, însă nu avem posibilitatea să angajăm decât asistenți de laborator. Acum, în laborator poți să angajezi și asistenți generaliști, care sigur, se vor trăinui la locul de muncă și vor obține competențe să lucreze și în laborator. Avem un deficit major de personal în laborator și cred că schimbarea trebuie să vină de aici, din laboratoare, pentru că laboratorul de microbiologie este esențial atunci când vrem să facem controlul infecților.”
„Managerul are obligația să achiziționeze echipamente, dacă personalul din laborator este trăinuit și știe ce să solicite – pentru că managerul poate să fie sau nu medic, poate să fie jurist, poate să fie economist și să nu știe ce aparatură e necesară în laborator. Dar atunci când ai personal suficient în laborator, care să facă traininguri periodice, el află ce este mai nou pentru ca pacientul să fie cât mai rapid diagnosticat. Iar acum putem ajunge la diagnostic de floră, inclusiv rezistența pe teste genetice, în câteva ore – o oră – două de la momentul în care pacientul ajunge în spital. Este un lucru extraordinar”, mai spune Beatrice Mahler.
Managerul Institutului Marius Nasta este însă sincer – spune că spitalul pe care îl conduce mai are nevoie „de cel puțin un an și jumătate” pentru a ajunge, din punctul de vedere al managementului de laborator și al investițiilor în laborator, „acolo unde eu cred că ar trebui să fim, vizavi de controlul infecțiilor”.
„Pentru că abia acum s-a deschis proiectul, licitația sau depunerea de proiecte pentru PNRR pentru infecții nosocomiale. Pe de altă parte, eu sunt fericită că s-a deschis – deși este o linie competitivă și va câștiga spitalul care va avea cel mai mare punctaj, important este că avem această posibilitate. Important este că ne mobilizăm în acest sens acum, că ne facem noi o listă de nevoi și că știm, măcar din fonduri proprii în următoarea perioadă, ce avem obligația să achiziționăm. Pentru că avem o listă lungă pe laborator”, explică Beatrice Mahler.
Mai sunt angajate cu unghii false la Marius Nasta? „Facem controale periodice”
De-a lungul timpului, în presă au răzbătut știri despre personal medical de la Institutul Marius Nasta care a ajuns în Comisia de disciplină din cauza unghiilor false, a unghiilor lungi date cu ojă sau a bijuteriilor purtate pe mâini. Toate acestea favorizează răspândirea infecțiilor de spital.
Am întrebat-o pe Beatrice Mahler dacă se mai poartă unghii false la Marius Nasta: „Facem controale periodice. Din fericire, persoanele care au intrat în comisia de disciplina de-a lungul timpului sunt puse să declare – și merge la fișele lor de post declarația – că vor respecta procedura. Iar pe o parte dintre ele le-am iertat după ce au declarat și au scris cu mânuța lor că vor respecta procedura și într-adevăr nu mai au unghii lungi și ojă pe unghii.”
Deciziile de a chema acești angajați în Comisia de disciplină este unul dintre lucrurile neplăcute pe care a trebuit să le facă în calitate de manager de spital, mărturisește Beatrice Mahler: „Cred că învățăm mai greu din greșelile altora și atunci, trebuie să recurgi și la astfel de lucruri, deși nu sunt plăcute. Ca manager, nu este plăcut să faci o decizie de cercetare disciplinară. Este unul dintre cele mai neplăcute lucruri pe care le-am făcut eu în mandatul meu de manager.”
„Dar, din păcate, unii oameni au nevoie parcă să li se spună de mai multe ori care este procedura – că trebuie să purtăm echipament, că trebuie să ne spălăm pe mâini, că trebuie să respectăm programul de lucru. Lucruri care sunt, aș zice eu, banale, dacă ești responsabil. Lucruri de bun simț”, încheie managerul Institutului Marius Nasta.
Câte infecții asociate actului medical sunt raportate oficial în România?
Numărul infecțiilor asociate actului medical (IAAM), cunoscute și ca infecții spitalicești sau infecții nosocomiale, care sunt raportate oficial în România s-a dublat în ultimii 10 – 15 ani.
Cu toate acestea, mai este mult până departe, iar infecțiile spitalicești sunt în continuare subraportate în țara noastră. Acest lucru este recunoscut inclusiv de la vârful Ministerului Sănătății: ministrul Alexandru Rafila a declarat în mai multe rânduri în acest an că infecțiile asociate actului medical sunt subraportate. Ce măsuri a luat Alexandru Rafila în calitate de ministru al Sănătății? A înființat acum 3 luni un „comitet pentru prevenirea” infecțiilor nosocomiale. Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (nosocomiale). Decizia a fost luată în luna iulie, printr-o Hotărâre de Guvern.
Alexandru Rafila nu este primul ministru al Sănătății care vorbește despre subraportarea infecțiilor nosocomiale. Au făcut-o înaintea lui și Sorina Pintea, Ioana Mihăilă și Vlad Voiculescu, predecesorii lui Rafila în funcția de ministru al Sănătății.
Între timp, infecțiile asociate actului medical rămân subraportate în cea mai mare parte a spitalelor din România.
Un paradox care se vede cu cifrele în față: în anul 2020, primul an al pandemiei, când cea mai mare parte a internărilor bolnavilor cronici au fost sistate, numărul infecțiilor asociate actului medical raportate oficial în România a fost ușor mai mare decât în 2019, un an normal, fără pandemie, cu mult mai multe internări.
Infecțiile asociate actului medical raportate oficial în România în ultimii 15 ani (sursa: Institutul Național de Sănătate Publică) – cele mai recente date făcute publice de INSP (cele din 2021 si 2022 nu au fost publicate):
Foto: Dreamstime.com.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro