Ioana Mihăilă, primul interviu despre dosarul vaccinurilor: „România trebuia să aleagă între a avea în 2022 – 2023 vaccinul cel mai solicitat de populație sau a nu îl avea deloc”

​Principala problemă a României nu a fost cantitatea de vaccinuri achiziționată în pandemie, ci rata redusă de vaccinare, precum și neîncrederea în vaccinul anti-COVID-19, „declanșată și antrenată de campaniile furibunde ale extremiștilor, dar întreținută din calcule politice și de alte partide”, declară fostul ministru al Sănătății Ioana Mihăilă, în primul său interviu privind ancheta DNA în cazul achiziției de vaccinuri, interviu acordat HotNews.ro. În ceea ce privește numărul de doze din contractul cu Pfizer, acesta „nu putea fi negociat”, iar România a avut de ales „între a avea în 2022 – 2023 vaccinul cel mai solicitat de populație (vaccinul Comirnaty produs de Pfizer – n.red.) sau a nu mai avea deloc”, arată fostul ministru al Sănătății, în interviul acordat HotNews.ro.

Ioana Mihăilă a preluat conducerea Ministerului Sănătății pe 21 aprilie 2021, după demiterea lui Vlad Voiculescu, în plin val 3 al pandemiei de COVID-19. În ziua în care a depus jurământul ca ministru al Sănătății, 92.000 de români s-au vaccinat împotriva COVID-19, iar în luna mai a acelui an, au fost zile cu peste 100.000 de persoane vaccinate în 24 de ore – pe 11 mai s-au vaccinat 105.844 de români.

Campania de vaccinare avea să se prăbușească însă odată cu marea relaxare anunțată de președintele Klaus Iohannis chiar două zile mai târziu: „În data de 13 mai, Administrația Prezidențială a decis să devanseze calendarul ridicării restricțiilor și a anunțat public marea relaxare, ceea ce a avut drept efect prăbușirea dorinței de vaccinare. La întâlnirea care a precedat acel anunț, singurele obiecții au venit din partea Ministerului Sănătății, reprezentat de mine, și din partea viceprim-ministrului Dan Barna. Am propus atunci ca ridicarea restricțiilor să se facă treptat, luând în considerare, pe lângă rata de infectare, și rata de acoperire vaccinală de la nivelul unei unități administrativ-teritoriale. Această recomandare nu a fost însă agreată. Ba mai mult, țintele de vaccinare propuse inițial ca borne pentru ridicarea restricțiilor – de 5 milioane de persoane vaccinate la 1 iunie, de 6 milioane la 1 iulie, respectiv de 7 milioane la 1 august – au dispărut din hotărârile de guvern”, declară Ioana Mihăilă, în interviul acordat HotNews.ro.

Spre deosebire însă de Vlad Voiculescu – care a declarat public că nu a avut, practic, niciun cuvânt de spus în achiziția vaccinurilor și în campania de vaccinare – Ioana Mihăilă spune că a fost informată în legătură cu contractarea vaccinurilor, iar decizia s-a luat în Guvern, prin aprobarea unui memorandum în mai 2021.

De asemenea, în mandatul său, cu toate că vaccinarea împotriva COVID-19 era în atribuția și coordonarea CNCAV și a premierului, Ioana Mihăilă s-a implicat în campania de vaccinare inclusiv ca medic, vaccinând în centre din țară, iar ca ministru a creat cadrul legal pentru ca vaccinarea să se poată face și în cabinetele medicilor de familie și a propus o serie de măsuri pentru accelerarea campaniei, dintre care unele aveau să devină realitate – precum bonurile de masă acordate ca stimulente persoanelor care se vaccinau pentru prima dată.

Ioana Mihăilă este ministrul care a reușit să revândă, în mandatul său, „toate vaccinurile ARNm care erau în plus și puteau fi vândute” către țări precum Danemarca, Irlanda și Coreea de Sud. Vaccinurile AstraZeneca – mai puțin căutate din cauza potențialelor reacții adverse – au fost donate.

În legătură cu dosarul vaccinurilor, spune că este hotărâtă să aducă „în fața procurorilor, dar și a publicului, toate informațiile care sunt relevante pentru caz”.

În ceea ce privește viitorul său în politică, Ioana Mihăilă mărturisește că implicarea sa era deja „destul de redusă în ultimul an”, iar în acest moment „mi se pare că „sistemul” și-a dezvoltat niște anticorpi foarte puternici împotriva oricărei inițiative reformatoare, fie că aceasta vine din zona politică, jurnalistică sau a societății civile. Lupta prelungită cu acești anticorpi ajunge să te învinețească până la urmă – personal, profesional și sufletește. Eu cred că voi aștepta o vreme să se retragă vânătăile.”

HotNews.ro: Ați preluat conducerea Ministerului Sănătății pe 21 aprilie 2021, în plin val 3 al pandemiei și într-un moment în care, în fiecare zi, zeci de mii de români se vaccinau împotriva COVID-19. În ziua în care ați depus jurământul ca ministru al Sănătății, 92.000 de români s-au vaccinat împotriva COVID. Cum se vedea acea perioadă prin ochii proaspătului ministru al Sănătății? Presupun că una dintre mize, în acel context, era și asigurarea de stocuri suficiente de vaccin.

Ioana Mihăilă: În prima jumătate a lunii mai, atunci când, de fapt, am și prezentat memorandumul în Guvern, eram într-o situație care părea controlabilă pentru evoluția pandemiei, în condițiile unui proces de vaccinare susținut.

Pe de o parte, în țările cu o acoperire vaccinală corespunzătoare, precum Israel, Marea Britanie, se înregistra fie o rată redusă a infectărilor, fie o rată redusă a spitalizărilor și a mortalității. Israel avea o acoperire vaccinală de peste 80% la persoanele de peste 50 de ani, iar Marea Britanie trecea printr-un val 3 cu numeroase infectări, dar fără presiune pe sistemul sanitar. Vaccinurile se dovedeau eficiente în reducerea mortalității și a internărilor în terapie intensivă.

În România, în 11 mai, de exemplu, s-au administrat 105.844 de doze de vaccin, dintre care 94.718 vaccinuri ARNm. Provocarea în acel moment era asigurarea unui flux constant și predictibil de vaccin și asigurarea accesului la vaccin și pentru locuitorii din mediul rural, unde personalul medical era deficitar.

Vaccinare împotriva COVID-19 în România / Sursa: https://covid19.datelazi.ro

Pe de altă parte, din India veneau vești îngrijorătoare. Despre noua tulpină, ulterior denumită Delta, existau informații că ar fi mai periculoasă, fiind mai ușor transmisibilă, dar și mai virulentă. Mai exact, această nouă variantă ar fi generat un număr mai mare de îmbolnăviri, dar și o severitate mai mare a cazurilor de COVID-19. În prima săptămână a lunii mai a apărut primul focar de COVID-19 cu varianta Delta în România, la un grup de muncitori indieni din județul Ilfov.

Încă nu era pe deplin cunoscută eficiența vaccinului pentru noile tulpini, dar se știa că zonele cu o rată crescută de infectare pot fi surse pentru noi tulpini, unele cu un grad de infectivitate mai mare decât cele cunoscute până atunci. Totodată, era cunoscută capacitatea vaccinurilor bazate pe ARN mesager de a-și actualiza formula foarte rapid, unul dintre aspectele revoluționare ale acestei tehnologii, cunoscut și luat în calcul de la momentul lansării acestor vaccinuri.

Acesta era contextul în care, în data de 10 mai, a fost trimisă de la nivelul Comisiei Europene informarea pentru posibilitatea unui nou acord cu compania Pfizer pentru un contract care asigura furnizarea de vaccinuri în perioada 2022 – 2023. Prin noul contract, compania se angaja să livreze vaccinuri adaptate noilor tulpini, cu un grafic predictibil de livrare și cu condiții mai laxe pentru revânzare. Vaccinurile noi urmau să fie ambalate în monodoză, reducându-se astfel și riscul de pierderi, și urma să fie studiată posibilitatea de a le crește stabilitatea, astfel încât să poată fi depozitate la -20 de grade Celsius. Împărțirea vaccinurilor către statele membre se realiza conform pro ratei, calculată în funcție de populația eligibilă și obiectivele de vaccinare declarate de statele membre în anul 2020, și niciun stat membru nu avea posibilitatea să aleagă un alt număr de doze de vaccin. Singurele opțiuni erau renunțarea completă la contractul cu Pfizer sau rămânerea în contract pentru numărul de doze propuse.

Vlad Voiculescu a declarat public, după apariția dosarului vaccinurilor, că nu a fost consultat, în calitate de ministru al Sănătății, în legătură cu achizițiile de vaccinuri și campania de vaccinare și nu a avut niciun cuvânt de spus. Ați simțit același lucru sau în cazul dumneavoastră lucrurile au stat diferit?

Strict pentru acest contract am fost informată, iar decizia s-a luat în Guvern, prin aprobarea memorandumului semnat în luna mai 2021.

În ceea ce privește campania de vaccinare, aceasta era în atribuția și coordonarea CNCAV și a prim ministrului: comunicare, logistică și inclusiv activitatea medicală – vaccinarea și monitorizarea reacțiilor adverse.

În mandatul meu am creat însă cadrul legal pentru vaccinarea în cabinetele medicilor de familie, considerând că aceasta era o variantă mai ieftină, mai accesibilă și mai sustenabilă pe termen mediu și lung.

De asemenea, în cursul verii, văzând adresabilitatea redusă la vaccinare, am prezentat atât Guvernului, cât și Administrației Prezidențiale mai multe măsuri pentru accelerarea vaccinării. Unele erau de tipul stimulentelor pentru vaccinare, precum bonurile de masă care urmau să fie înmânate persoanelor care se vaccinau pentru prima oară, cu scopul de a accelera vaccinarea în comunitățile defavorizate, și loteria vaccinării. Acestea au ajuns să fie implementate, dar destul de tardiv, cu multe amânări și probleme bugetare – ne reamintim că în acel an s-a amânat foarte mult rectificarea bugetară, în așteptarea semnării ordonanței „Anghel Saligny”, care a reprezentat în fapt și motivul scoaterii USR de la guvernare.

Altele erau mai degrabă măsuri „punitive”, dar tot cu scopul de a stimula vaccinarea, precum utilizarea certificatului de vaccinare la locul de muncă, proiect de lege redactat în mandatul meu și transmis ulterior spre dezbatere în Parlament. Acesta nu a ajuns să fie implementat, fiind respins la vot în Senat și amânat la dezbateri în Camera Deputaților, prin votul liderilor PSD-PNL-UDMR-AUR. În timpul dezbaterilor, în plin val 4, vaccinarea ajunsese din nou la aproape 100.000 de doze administrate pe zi, însă a suferit un declin rapid după respingerea, respectiv amânarea proiectului în Parlament.

Vaccinare împotriva COVID-19 în România / Sursa: https://covid19.datelazi.ro/

Semnătura dumneavoastră apare pe un memorandum de achiziție a vaccinurilor datat 13.05.2021. Cum s-a făcut acea achiziție – care era procedura exactă, cine a decis, cine a mai semnat, ce mai era nevoie să se semneze în afara acelui memorandum? În ce măsură ar fi putut România să negocieze numărul de doze?

Cum am spus anterior, împărțirea vaccinurilor către statele membre se realiza conform pro ratei și niciun stat membru nu avea posibilitatea să aleagă un alt număr de doze de vaccin. Singurele opțiuni erau renunțarea completă la contractul cu Pfizer sau rămânerea în contract pentru numărul de doze propuse. Altfel spus, România trebuia să aleagă între a avea în 2022 – 2023 vaccinul cel mai solicitat de populație (vaccinul produs de Pfizer – n.red.) sau a nu mai avea deloc. Contractul nu prevedea o ajustare a cantităților.

Ați avut vreun moment, pe parcursul acestor proceduri de achiziție, vreo obiecție legată de cantitatea de doze sau le-ați considerat necesare?

Din nou, numărul de doze nu se putea negocia. Au fost alte contracte, tot de la nivelul Comisiei Europene, unde acest lucru a fost posibil. De exemplu, câteva săptămâni mai târziu, compania Moderna a semnat și ea un contract de furnizare cu Comisia Europeană tot pentru perioada 2022 – 2023. Dar prin acest contract li s-a permis statelor membre să opteze fie pentru un număr de doze aferent pro ratei, fie pentru un număr minim, care permitea rămânerea în contract, fie pentru întreruperea completă a contractului. Am decis atunci ca România să rămână în contract pentru numărul minim, de aproximativ 10.000 de doze de vaccin.

Tot în timpul mandatului dumneavoastră de ministru, după valul 3, a început prăbușirea campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, cu toate că urma, în toamna acelui an, un val 4 care a fost cel mai dur dintre toate. Scăderea interesului pentru vaccinare s-a suprapus, practic, peste măsurile de relaxare din vara lui 2021. Știm deja că acele măsuri nu erau decise în Ministerul Sănătății sau nu erau decise doar în Ministerul Sănătății. Ați fost de acord cu ele?

Restricțiile erau decise de Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției, coordonat de domnul Raed Arafat, și în care Ministerul Sănătății avea doi reprezentanți.

Comitetul interministerial pentru revenirea României la normalitate, constituit în 7 aprilie 2021, se afla sub conducerea prim-ministrului de la acea dată, Florin Cîțu, și își propusese să inițieze măsurile de ridicare a restricțiilor începând cu data de 1 iunie. Însă, în data de 13 mai, Administrația Prezidențială a decis să devanseze calendarul ridicării restricțiilor și a anunțat public marea relaxare, ceea ce a avut drept efect prăbușirea dorinței de vaccinare. La întâlnirea care a precedat acel anunț, singurele obiecții au venit din partea Ministerului Sănătății, reprezentat de mine, și din partea viceprim-ministrului Dan Barna. Am propus atunci ca ridicarea restricțiilor să se facă treptat, luând în considerare, pe lângă rata de infectare, și rata de acoperire vaccinală de la nivelul unei unități administrativ-teritoriale. Această recomandare nu a fost însă agreată. Ba mai mult, țintele de vaccinare propuse inițial ca borne pentru ridicarea restricțiilor – de 5 milioane de persoane vaccinate la 1 iunie, de 6 milioane la 1 iulie, respectiv de 7 milioane la 1 august – au dispărut din hotărârile de guvern.

Ați declarat la ieșirea de la DNA că în mandatul dumneavoastră nu a expirat niciun vaccin și că surplusul de vaccinuri a fost revândut sau donat. Dacă era posibil acest lucru, cum vă explicați faptul că pe mandatele altor miniștri a fost nevoie să fie distruse milioane de doze de vaccin, care au expirat?

Comisia Europeană a decis încă din 2020 ca o parte dintre vaccinurile achiziționate să fie donate către state terțe, prin intermediul COVAX. De asemenea, în toamna anului 2021 s-a constituit și un comitet pentru redistribuția și revânzarea vaccinurilor, tot la nivelul Comisiei Europene. Nu știu cine era nominalizat de la nivelul Ministerului Sănătății în acel comitet pentru că a devenit funcțional după plecarea mea. Vânzarea vaccinurilor în mandatul meu s-a făcut după crearea cadrului legal, în iunie 2021, prin eforturile coordonate ale Ministerului Sănătății, MAI și MApN, ultimele două instituții fiind responsabile cu transportul vaccinurilor de la depozitele din țară spre statele care achiziționau vaccin.

Am reușit să negociem vânzarea către Danemarca, Irlanda și Coreea de Sud, astfel încât în mandatul meu toate vaccinurile ARNm care erau în plus și puteau fi vândute au fost vândute. Și am reușit să donăm către state din afara UE o mare parte a vaccinurilor AstraZeneca.

Ați fost la DNA, ați văzut dosarul, ați avut o primă discuție cu procurorii. Există vreo suspiciune de corupție în acest dosar sau totul se limitează la oportunitatea achiziției de vaccinuri?

Nu există nicio suspiciune de corupție.

Ioana Mihăilă, ministrul Sănătății, vaccinând o localnică la un centru de vaccinare din Dolj, în iunie 2021 / Foto: Agerpres

Cum ați primit vestea că sunteți cercetată în acest dosar, cum vă afectează? Aveți emoții că ați putea fi trimisă în judecată?

Cred că dumneavoastră mi-ați dat vestea, când m-ați sunat pentru a-mi solicita un comentariu. Eram în cabinet, cu pacienții. Am fost în primul rând surprinsă.

Acum sunt mai degrabă hotărâtă să aduc în fața procurorilor, dar și a publicului toate informațiile care sunt relevante pentru caz.

În continuare consider că problema României a fost rata redusă de vaccinare. Și în egală măsură neîncrederea în vaccinul anti-COVID-19, declanșată și antrenată de campaniile furibunde ale extremiștilor, dar întreținută din calcule politice și de alte partide. Propagarea vocilor criminale antivaccinare a crescut neîncrederea în vaccin, în general, nu doar în cel anti-COVID-19. Dovadă că suntem în plină epidemie de rujeolă, boală care poate fi prevenită prin vaccin, care reduce totodată riscurile de forme severe, complicaţii sau deces.

Ați decis să faceți un pas în spate în politică – v-ați autosuspendat din funcțiile deținute în partidul REPER, după apariția acestui dosar. Vă doriți să continuați în politică, în situația în care acest dosar se va soluționa favorabil?

Implicarea mea politică era deja destul de redusă în ultimul an. M-am concentrat mai mult pe activitatea cu pacienții, unde am simțit că pot să am o contribuție mai mare în această perioadă.

În acest moment mi se pare că „sistemul” și-a dezvoltat niște anticorpi foarte puternici împotriva oricărei inițiative reformatoare, fie că aceasta vine din zona politică, jurnalistică sau a societății civile. Lupta prelungită cu acești anticorpi ajunge să te învinețească până la urmă – personal, profesional și sufletește. Eu cred că voi aștepta o vreme să se retragă vânătăile.

Câte doze de vaccin a achiziționat România și câte au luat alte țări

Țara noastră nu este singura din Europa care a achiziționat, în contextul pandemiei, o cantitate mare de vaccinuri, dintre care o parte au rămas nefolosite, arată o analiză realizată de economistul Bogdan Glăvan.

„Cine studiază puțin situația vaccinurilor descoperă că diverse țări au cumpărat doze de 4 ori mai multe decât populația”, arată economistul Bogdan Glăvan.

Câte doze de vaccin au achiziționat alte țări – sursa: analiză economist Bogdan Glăvan:

• Suedia: populație – 10,4 mil. persoane; a cumpărat 42 mil. doze de vaccin; a consumat 21,5 mil., adică jumătate, restul s-au aruncat sau se vor arunca.

• Germania – populație 83,2 mil. persoane; a cumpărat aproape 400 mil. doze, adică de 5 ori populația, a consumat 83 mil., restul Dumnezeu cu mila.

• Marea Britanie – populație 67,3 mil. persoane, a cumpărat 457 mil. doze, adică de 7 ori populația; a consumat doar 151 mil, doze.

• Danemarca – populație 5,8 mil. persoane; nu am găsit câte doze a cumpărat, dar am aflat că a donat 9 mil. doze, deci dublul populației, deci e ușor de înțeles cam căt de multe a comandat.

• Polonia – populație 37,7 mil. persoane, a cumpărat 100 mil. doze, nici nu le-a plătit, se judecă cu Pfizer.

• România – populație 19 mil; înțeleg că a cumpărat 89 mil. doze, din care a administrat aproape 17 mil.

Citește și:

• Cine a decis câte vaccinuri se cumpără în pandemie și cine a semnat contractul? Vlad Voiculescu: Contractul era semnat de reprezentantul mandatat de CNCAV – un cercetător angajat al MAPN