Medic român întors din Franța: „Mă întreb câți medici există în Europa atât de bogați precum dr. Cîrstoiu. Doctori buni pleacă scârbiți în străinătate”

Medic ortoped și el, dr. Marius Uscatu vorbește despre existența a „200 – 300 de mahări în spitale, de moguli ai medicinei românești care țin în mână și statul, și privatul, pentru că ei au și clinicile private și sunt, în același timp, și manageri la stat”.

• „Asta numesc eu UMFistan: dinastiile, nepotismul, clanurile”, spune el și susține că situația fostului candidat la Primăria Bucureștiului poate aduce o schimbare în sistem. Dar e sceptic că ”UMFistanul va permite”.
• „M-au sunat medici din Franța, uluiți. Ne mutăm și noi în România, mi-au spus ei, uitându-se la averea și la situația lui Cîrstoiu”.

Medic de ortopedie-traumatologie, Uscatu spune că între el și dr. Cîrstoiu, ortoped și el, asemănările se opresc aici. Uscatu povestește că a luat calea străinătății la 38 de ani, la 2 ani după ce a devenit medic specialist, după ce în România nu i s-a dat, susține el, nicio șansă. Nici măcar într-un spital de provincie. La doar 32 de ani, Cătălin Cîrstoiu devenea, în schimb, managerul celui mai important spital din țară. La 35 de ani, Cîrstoiu era profesor universitar.

De ce o clinică universitară este miza

„Medicii români, ca și mine, pleacă din țară de scârbă”, a explicat într-un dialog cu HotNews.ro Marius Uscatu, cel care susține că „nu ai nicio șansă să ajungi într-o clinică universitară dacă nu ești fiul lui tata”. „Tata” e folosit aici generic, explică medicul. „Tata” exprimă familia, dar și relațiile, sistemul de obligații și de recompense informal.

Foto: Dr. Marius Uscatu / Sursă: Arhivă personală

Dar de ce este o miză atât de mare să ajungi într-o clinică universitară? Pentru că, dacă nu ajungi acolo, cu greu îți poți face meseria în România, crede dr. Marius Uscatu. „Față de țările occidentale, unde poți lucra în orice spital din țară în condiții similare, la noi, condițiile sunt catastrofal diferite într-o clinică universitară față de un oraș de provincie unde n-ai nimic: n-ai nicio dotare, nu ai nimic. Și atunci, bătălia este pe aceste posturi din clinicile universitare, care îți asigură posibilitatea de a face meseria. Sau, pentru cine vrea, pâinea și cuțitul și o viață dulce și liniștită”.

Ce înseamnă UMFistan?

Medicul spune că a denumit acest sistem „UMFistan”. Nu-și ascunde mândria amară a paternității termenului de ”UMFistan”, care desemnează ceea ce el numește ”dinastiile universitare”. „Iar situația este aceeași de 17-18 ani, de când m-am întors în România”, afirmă el.

Aceasta este problema majoră a medicinei din România, crede Marius Uscatu: „clanurile; dinastiile; nepotismul”

„Doctori buni din România pleacă scârbiți în străinătate. Unii se mai întorc după ani și ani și performează în sistemul privat, alții se pierd cine știe pe unde”, adaugă medicul.

În Franța, medicii trebuie să aleagă între stat și privat

Marius Uscatu a făcut Rezidențiatul în România. Apoi, a plecat să lucreze timp de 3 ani ca medic în Franța. Acolo, sistemul este foarte clar, spune el: ai de ales, ca medic, între stat și privat: „Nu poți să lucrezi la ambele.”

Când a revenit în România, a ales să lucreze doar în sistemul privat.

În Franța însă, atunci când faci alegerea, pui în balanță avantajele și dezavantajele: la stat ai un salariu „căldicel, de 4-5-6.000 de euro, numai că trebuie să faci ceea ce îți indică spitalul și sistemul, să faci gărzi etc”.

La privat ești „singur, nu dai socoteală nimănui”. În schimb, câștigi doar ceea ce produci. „Dar poți să câștigi și 10.000 – 20.000 de euro pe lună.”

„La noi, dacă medicii ar fi puși să aleagă, s-ar depopula spitalele private”

În Franța, în privat se duc doar cei mai buni medici, mai spune Marius Uscatu.

„La noi, dacă s-ar pune această problemă, s-ar depopula spitalele private.” Marius Uscatu spune că, în România, aproape nimeni nu ar îndrăzni să rămână 100% în privat, unde „nu ai nicio protecție, nu te acoperă nimeni, nu te acoperă șeful, profesorul, directorul etc., așa cum se întâmplă în spitalele de stat”.

El nu exclude însă ca, dată fiind amploarea luată de discuțiile privind direcționarea pacienților de la stat către sistemul privat de sănătate, după cazul Cîrstoiu, să se ajungă la o măsură „extremă”: interzicerea cumulului stat-privat la medici.

„Se poate face ca în Franța și este foarte simplu. Dar nu se vrea, pentru că sunt niște interese fabuloase, care se măsoară în miliarde de euro. Despre asta e vorba.”

Potrivit lui Marius Uscatu, patronii unora dintre clinicile private sunt tot „mahării de la stat. Nu ai cum să fii în afara sistemului.”

„Băi, ne mutăm cu toții în România!”. Reacția foștilor colegi din Franța ai dr. Uscatu la cazul Cîrstoiu

Medicul Marius Uscatu povestește că, după dezvăluirile HotNews.ro legate de averea ascunsă a lui Cătălin Cîrstoiu, i-au scris oameni din străinătate. În primul rând, pacienți.

„Doctore, eu tocmai m-am operat în Germania. M-am operat gratis, mă duc acum să îmi scoată firele gratis, la nu știu ce mare profesor” – este unul dintre mesajele primite de medic.

Uscatu consideră „halucinantă chestia asta cu luat banii la privat în România”.

„Eu lucrez numai în privat. Pacienții mei știu de la început care sunt cheltuielile. Le spun transparent cât costă operația, cât costă asta, cealaltă. Este o chestie asumată. Dar cum să amestecăm așa statul cu privatul? Hai, vino la mine la stat, apoi hai la privat să îți scot firele! De ce?”, se întreabă Marius Uscatu.

Medicului i-au scris, de asemenea, și foști colegi de-ai săi din Franța: „Au rămas foștii mei colegi din Franța stupefiați, au zis: „Băi, ne mutăm cu toții în România!” Da, dar trebuie să fii director de mare spital, să fii și profesor și să ai și clinica ta ca să faci chestia asta. Nu oricine o face.”

Marius Uscatu mai spune că el personal nu cunoaște și se întreabă dacă există, în Occident, un medic „atât de bogat precum Cîrstoiu”.

„Cea mai delicată problemă a doctorului Cîrstoiu este felul în care a ajuns unde a ajuns”

Cu ani în urmă, după Rezidențiat, Marius Uscatu povestește că a încercat să obțină un post la spitalul din Slobozia sau Fălticeni.

„Și mi s-a spus: Păi noi abia dacă am luat o bucată de sârmă și o bucată de broșă în ultimii 10 ani. Cu ce vrei să operezi? Poți să vii aici doar ca să freci menta și să iei un salariu”, își amintește medicul.

Apoi, i s-a spus același lucru și în alte orașe din țară. Se întâmpla în anul 2003. A plecat.

În 2007, când avea deja câțiva ani de experiență în Franța, a venit în țară și a încercat să facă un doctorat. „Mi s-a spus foarte clar: Cine ești tu ca să ai acces la doctorat cu bursă? Trebuie să îl plătești.”

Costa în jur de 5.000 de euro. În cele din urmă, a făcut un doctorat pe care l-a plătit.

„Profesorii au fost impresionați de nivelul cu care venisem din Franța, dar mi-au spus: Nu ai nicio șansă să intri în România într-o clinică universitară, pentru că ești fiul ploii. Nu putem să te băgăm noi, când avem atâtea persoane de băgat în față”, susține medicul.

Marius Uscatu este de părere că „cea mai delicată problemă” a doctorului Cîrstoiu este „felul în care a ajuns unde a ajuns”.

Marius Uscatu face referire la un articol publicat în anul 2019 de ziarul Curentul, potrivit căruia Cîrstoiu a dat examen pe post la Rezidențiat singur, fără alt contracandidat: „Ca toți marii mahări și copiii de ștabi.”

Marius Uscatu mai spune că, atunci când el a dat Rezidențiatul, au fost 16 candidați pe un loc.

„Dinastiile”

La 35 de ani, Cătălin Cîrstoiu a ajuns profesor universitar, amintește Marius Uscatu. „Și-a făcut soția șef de secție prin derogare, fapt contestat și de către ANI. A făcut un act prin care a dat-o jos, apoi a numit-o din nou. Dinastie.”

Tocmai aceste „chestiuni de tip dinastic” reprezintă motivul pentru care „imensa majoritate a medicilor pleacă”, în opinia lui Marius Uscatu: „Pleacă de scârbă, din cauză că nu au nicio șansă să ajungă într-o clinică universitară. Aici este, de fapt, cea mai gravă problemă – poate chiar mai gravă decât faptul că este și la stat și la privat, pentru că aceea este o chichiță legislativă care se poate rezolva foarte ușor. Cred că acest lucru nu s-a explicat suficient și aceasta este cea mai mare problemă: medicii români, ca și mine, pleacă din țară de scârbă. Nu ai nicio șansă să ajungi într-o clinică universitară dacă nu ești fiul lui tata.”

„În timpul Rezidențiatului nu ești lăsat să pui mâna pe bisturiu!”

Dr. Marius Uscatu mărturisește că sfătuiește „pe oricine” – studenți și medici tineri – să plece în străinătate pentru a învăța.

El susține că „Cea mai groaznică problemă este că în timpul Rezidențiatului nu ești lăsat să pui mâna pe bisturiu! Ani de zile nu ești lăsat să atingi pacientul!”.

Apoi, acel medic ajunge specialist într-un oraș din țară și se vede pus în situația de a opera cazuri grave: „Cum să-i operezi dacă tu n-ai atins bisturiul până atunci?”.

„Este motivul pentru care medicina românească este la nivelul la care este – faptul că în timpul Rezidențiatului nu suntem lăsați să punem mâna pe bisturiu. Poate doar unul-doi din cei de la UMF-istan, beizadelele. Aceia sunt încurajați. Dar restul nu suntem lăsați”, susține medicul întors din Franța.

Afară, povestește Marius Uscatu, a fost lăsat să opereze din prima zi: „Aceasta este diferența de performanță dintre sistemul de sănătate românesc și sistemul din afară. Și lucru acesta va ține mult și bine, dacă vor opera doar marii mahări, ca să se laude după aceea ce performanțe au ei.”

În momentul acuzelor legate de relația stat-privat, dr. Cătălin Cîrstoiu, care conform legii trebuie să fie în primul rând manager, a venit și a arătat camerelor de luat vederi cât de mult a operat el, ”am adus printre cei mai mulți bani spitalului”. Managerul era pe locul 2-4 în spital, dintre sute de medici ca număr de intervenții.

„Există 200-300 de mahări în spitale care țin în mână și statul, și privatul”

În România, medicii plimbă nestingheriți pacienții de la stat la privat din cauză că li se permite, „nu există niciun control, iar Agenția Națională de Integritate este o instituție egală cu zero”, crede dr. Marius Uscatu.

El vorbește despre existența a „200 – 300 de mahări în spitale, de moguli ai medicinei românești care țin în mână și statul, și privatul, pentru că ei au și clinicile private și sunt, în același timp, și manageri la stat”.

Aceste personaje devin puternice „și pentru că orice șmecher din România, orice politician, atunci când a avut vreodată nevoie de vreun serviciu medical, a pus mâna și a sunat la unul dintre acești oameni. Iar sistemul funcționează doar așa”.

În plus, totul se întâmplă în tăcere, iar medicii nu vorbesc public despre aceste lucruri: „Colegii doctorului Cîrstoiu nu vor vorbi niciodată despre aceste lucruri. Cum să dai cu piciorul unui post la Spitalul Universitar, care este cloșca cu pui de aur? Este frica de șef, există nenumărate exemple de oameni scuipați afară din sistem din cauză că au ales să vorbească.”

De-a lungul timpului, „dinastiile universitare”, așa cum le numește Marius Uscatu, au devenit și subiect de presă. Nu se întâmplă doar în București, ci și în Craiova, Iași sau alte orașe mari.

Lumea s-a obișnuit însă și a ajuns, ușor-ușor, „să nu mai intereseze pe nimeni”, spune medicul: „Pentru că toată lumea are nevoie la un moment dat de un doctor și fiecare spune: De ce să îl supăr? Dacă, Doamne ferește, am nevoie de el?”.