Exploziile de la Galați și Constanța au surprins România, care se gândește la soluții high tech. Există și acestea, dar există și soluții „clasice” de protecție contra dronelor. Dronele sunt responsabile acum de peste 80% dintre morții și răniții de pe front.
- România poate pune plase protectoare deasupra obiectivelor strategice. Asta fac și ucrainenii și rușii. Se pot proteja intrările în portul Constanța cu plase mobile, a spus generalul NATO Adrian Ciolponea.
- Ucraina a instalat în acest an peste 800 kilometri de plase anti-drone ca să protejeze drumurile sale, potrivit forțelor armate
- Kievul a afirmă că a instalat 8,3 kilometri de plase pe zi
- Distanța este comparabilă cu drumul din București până în extremitatea nordică a țării
Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat sâmbătă că a instalat 822 de kilometri de „protecție anti-drone” (plase anti-UAV sau anti-USV) pe drumurile de pe linia frontului în acest an, scrie luni Business Insider.
Aproximativ 211 kilometri (131 de mile) din această protecție – plase rezistente care prind în ele quadcopterele de atac – au fost instalați numai în luna mai, a precizat ministerul de la Kiev.
O traversare a României pe diagonală
Ca o comparație folosită de publicația americană, lungimea statului american Florida de la nord la sud este de aproximativ 720 de kilometri (447 de mile) dacă se conduce de la granița cu Georgia până la Key West, cel mai sudic oraș al statului.
Cei aproximativ 822 de kilometri de plase anti-drone instalate de Ucraina într-un an sunt comparabili, ca ordin de mărime, cu o traversare aproape completă a României pe diagonală. De exemplu, Oradea – Constanța are aproximativ 700-750 km.
Distanțe echivalente ar fi și din Capitala București către un oraș din nordul țării, precum Satu-Mare (650 de kilometri) sau chiar către Sighetu Marmației (700 – 750 de km) – un drum care traversează practic întreaga țară de la sud la nord.
O altă rută echivalentă o reprezintă drumul de la Timișoara spre Constanța (750 – 800 de kilometri).
Cu alte cuvinte, distanța de plase anti-drone montată de ucraineni, adică aproximativ cei în jur de 800 de km, reprezintă o traversare aproape completă a României pe una dintre axele sale principale.
„Logistica fiabilă în apropierea frontului rămâne o prioritate constantă. Lucrăm sistematic pentru a proteja rutele-cheie”, a transmis ministerul ucrainean, în comunicatul său.
Serviciul său de Transport Special de Stat instalează structuri (piloni) din lemn sau metal de-a lungul drumurilor, acoperindu-le cu plasă pentru a forma „tuneluri” care se întind pe kilometri întregi.
O mare parte din aceste plase anti-drone provin din plase agricole sau de pescuit refolosite, adesea donate de aliații occidentali. Acestea sunt deosebit de eficiente ca să prindă în ele palele elicelor dronelor de atac de mici dimensiuni, ceea ce le face o ultimă linie de apărare ieftină împotriva armelor care s-au dovedit până acum, în timpul războiului, cele mai eficiente și mai letale, notează prestigioasa publicație americană de economie.
Atât forțele ucrainene, cât și cele ruse au instalat inițial plase pentru protejarea vehiculelor blindate, dar la sfârșitul anului 2023 au început să le folosească pentru a acoperi poziții fixe, mai ales odată cu apariția pe câmpul de luptă a dronelor cu fibră optică, care nu pot fi bruiate, și odată ce mijloacele de război electronic au devenit mai puțin eficiente.
Un general român a vorbit recent despre protecția anti-drone cu ajutorul plaselor
Rusia a fost prima care a început să construiască la scară largă „tuneluri” din plasă pe drumurile vulnerabile aflate sub controlul său, imaginile inițiale din primăvara anului 2025 arătând că acestea acopereau autostrăzile din părțile ocupate ale regiunii ucrainene Donețk.
Generalul-maior Adrian Ciolponea, militarul care ocupă cea mai înaltă funcție asumată de România în structurile de comandă ale NATO, a remarcat și el strategia forțelor ruse, într-o discuție recentă cu HotNews.
„De altfel nu e un secret că rușii au instalat și aceste plase anti-USV, inclusiv pe submarine”, a spus generalul-maior, potrivit căruia armata rusă a pus plase și în zonele de intrare a porturilor-cheie.
„De ce este foarte greu de detectat? De exemplu, în apropierea față de obiective sau raza portului, detecția se face în zona de câmp vizual, dar există anumite perioade din timpul zilei când reflexia luminii la suprafața apei îngreunează câmpul vizual și observarea dronei la suprafață”, a precizat Adrian Ciolponea.
„Dar ce am observat în Ucraina, în jurul obiectivelor centrale, când vorbim de centrale energetice, de porturi sau de alte elemente, s-au construit și bariere fizice. Cum ar fi acele plase care pot fi din oțel și care pot fi în zonele critice, unde nu ar trebui să intre drona, fie ea marină, fie aeriană. Sau pot fi chiar câmpuri de mine”, a punctat generalul.
Ucraina investește masiv în strategia plaselor anti-drone
Însă și Ucraina investește masiv tactica plaselor anti-drone. Ministerul Apărării de la Kiev a precizat luna trecută că instalează 8,3 km de plase pe zi, față de 3,8 km pe zi în 2025.
Pe baza statisticilor sale, ministerul ucrainean al Apărării a instalat cel puțin 1.156 km (720 de mile) de plase anti-drone în ultimii doi ani, aproximativ distanța dintre două mari orașe americane: New York și Chicago.
Deși plasele pot fi o apărare eficientă împotriva dronelor, ele nu sunt infailibile. Atacurile repetate cu drone pot crea breșe în plasă, permițând dronelor încărcate cu explozibili să se strecoare și să aștepte vehiculele sau trupele care trec, notează publicația americană.
