Stresul face creierul să tânjească după mâncare și blochează senzația de sațietate – studiu

Mâncatul emoțional sau pe fond de stres este ceea ce americanii numesc „comfort food”. Mâncarea care alină. Un studiu pe șoareci, realizat de Institutul Garvan de Cercetare Medicală din Sydney, a arătat că mâncatul emoțional pune pe pauză sistemul de recompensă al creierului. Altfel spus, mecanismul din creier care ne face să simțim senzația de sațietate și ne oprește din mâncat se blochează.

Funcționarea creierului este un proces deosebit de complex și toate mecanismele care se întâmplă acolo au ca scop supraviețuirea organismului. Sistemul nostru nervos include multe mecanisme care ne permit să rămânem în viață: reglarea temperaturii corpului, integrarea informațiilor vizuale, controlul respirației și multe, multe altele. Toate acestea sunt automate și nu putem interveni asupra lor.

Ce este sistemul de recompensă al creierului

Sistemul de recompensă este un set de mecanisme care ne permite să asociem anumite situații cu sentimente de plăcere. Cu ajutorul acestui sistem, descoperim ce experiențe ne fac să ne simțim bine și învățăm cum putem face să le repetăm pentru a simți din nou starea aceea de bine. Altfel spus, sistemul de recompensă ne ajută să înțelegem ce e bine și ce rău pentru noi. Cu ajutorul lui experimentăm senzația de mulțumire (când bem apă după ce n-am mai făcut asta de mult timp, ori când mâncăm atunci când ne e foame), și tot el ne face să ne simțim bine când cunoaștem o persoană cu care rezonăm.

Ei bine, studiul despre care vorbim arată că mâncatul pe fond de stres poate opri aceste mecanisme, făcând creierul să nu mai recunoască senzația de sațietate. Și, evident, să nu se oprească din mâncat.

Ce este „comfort foo”” sau mâncarea care alină?

Denumirea de „comfort food” a apărut prima dată în jurul anilor 1960, dar n-a prea atras atenția oamenilor decât în 1977, când The Washington Post și-a numit una dintre rețetele de vacanță publicate ca fiind „comfort food”.

Mâncarea care alină poate fi orice fel de mâncare – gusturile sunt o chestie individuală – , însă, de regulă, presupune alimente bogate în carbohidrați, zahăr sau grăsimi (cartofii prăjiți, cheeseburgerii, înghețata, bomboanele și ciocolata). Și alimente considerate sănătoase, cum ar fi somonul, tonul și nucile, pot fi considerate „comfort food” din cauza nivelului ridicat de acizi grași. Iar studiile arată că și acestea afectează sona din creier responsabilă de starea noastră de spirit și emoții. De fapt, orice mâncare care te aduce într-o stare de liniște poate fi considerată „comfort food” – mâncarea pe care obișnuiai să o mănânci în copilărie și care îți amintește de perioada aceea în care erai lipsit de griji, burgerul pe care îl înfuleci în pauza de masă de la birou sau acel preparat care îți amintește de starea de bine pe care ți-o oferă, spre exemplu, o vacanță.

Studiul a arătat că stresul face creierul să mănânce fără oprire

Alimentele bogate în carbohidrați, zahăr și grăsimi declanșează sistemul de recompensă al creierului provocându-ne plăcere. Aceleași centre de plăcere sunt activate și de dependența de droguri sau de alcool. Studiul a scos în evidență că zona din creier implicată în acest răspuns este epitalamusul, o structură mică, responsabilă cu reglarea emoțiilor, care există și la oameni, dar și la șoareci.

În condiții normale, lipsite de stres, acest organ produce în creier o senzație ușor neplăcută în prezența unei diete bogate în grăsimi, oprind răspunsul de recompensă al creierului. Oferind aceleași alimente bogate în grăsimi unor șoareci stresați cronic, cercetătorii au descoperit că epitalamusul lor n-a transmis absolut niciun semnal în timpul hrănirii cu grăsimi. Șoarecii au continuat să mănânce de plăcere, fără a da senzația că se satură. La fel s-a întâmplat și cu consumul de alimente îndulcite. Abia după ce au reactivat epitalamusul (folosind lumina optogenetică – un instrument de control neinvaziv al activității celulelor neuronale), șoarecii s-au oprit din mâncat.

„Structura anatomică, dar și funcția epitalamusului sunt foarte asemănătoare la toate speciile, inclusiv la oameni”, a declarat dr. Chi Kin Ip, autorul principal al studiului. „Epitalamusul este un organ care joacă un rol important în reglarea emoțiilor. În condiții normale, declanșează un comportament ostil, care este unul dintre mecanismele care declanșează suferința emoțională (anxietate, depresie). Sub stres, dă semnale total opuse, ceea ce este un răspuns de recompensă”, a adăugat doctorul.

Poftele nu sunt nesănătoase, doar excesul duce la dereglări

Peste 90% dintre oameni, bărbați și femei, deopotrivă, au zilnic pofte alimentare. Și cei mai mulți dintre aceștia poftesc numai la alimente nesănătoase – alimente procesate, pline de zahăr și grăsimi nesănătoase. Bărbații sunt atrași de grăsimi, în timp ce femeile par să poftească la dulciuri.

Consumul acestor alimente eliberează neurotransmițători care ne fac fericiți, stimulând fizic sistemul de recompense al creierului nostru. Unele studii arată că atunci când mâncăm pe fond de stres, corpul eliberează hormoni de fericire, cum ar fi dopamina. O găleată cu înghețată după o despărțire? Un munte de junk-food după o zi grea de muncă?

Nu doar confort fizic simțim când mâncăm sub impulsul stresului, ci și emoțional. Mâncarea ne amintește de persoane dragi, de evenimente plăcute care au avut loc în trecut și când toate acestea ne lipsesc ne îndopăm cu gusturi care ne amintesc de ele.

Specialiștii spun că mâncatul excesiv pe fond de stres este similar cu consumul de alcool. Dacă e ocazional, nu există niciun risc, însă dacă devine un stil de viață, apar mari probleme de sănătate.

În cazul în care ți se pare dificil să te abții de la mâncatul emoțional, există și o veste bună! Cercetători care au condus studiul au dezvoltat o condiționare de tip Pavlov, de data aceasta pe oameni. Mai exact, timp de o săptămână, participanți stresați au fost învățați să găsească efecte reconfortante în alt timp de mâncare. Mai exact… în fructe!Cercetarea lor și rezultatele acesteia pot fi văzute aici.

Sursa foto: Dreamstime.com