Sari direct la conținut

STUDIU: ​Reducerea grăsimii abdominale poate scădea riscul de prediabet

HotNews.ro
Grăsimea adipoasă care se formează în cavitatea abdominală și înconjoară organele poate influența rezistența la insulină, Foto: © Jean Paul Chassenet | Dreamstime.com
Grăsimea adipoasă care se formează în cavitatea abdominală și înconjoară organele poate influența rezistența la insulină, Foto: © Jean Paul Chassenet | Dreamstime.com

Ai acumulat grăsime în zona abdomenului? Acest tip de grăsime este asociată cu niveluri excesiv de ridicate de glucoză în sânge (nivel ridicat al glicemiei). Dacă valoarea glicemiei se încadrează între 100 și 125 mg/dL, măsurată pe nemâncate, dimineața, diagnosticul este de prediabet. Studiile arată că diabetul zaharat de tip 2 se poate instala în decurs de 5 ani de când a apărut prediabetul. Dacă nu faci nimic, desigur. Prediabetul poate fi remis dacă reușești să reduci grăsimea corporală, mai ales cea din zona abdomenului, arată un nou studiu.

Prediabetul este o afecțiune gravă în care nivelul de zahăr din sânge (glicemia) este mai ridicat decât în mod normal, dar nu suficient de mare pentru a se pune diagnosticul de diabet zaharat de tip 2. În cazul diabetului zaharat de tip 2, valoarea glicemiei măsurate dimineața, pe nemâncate este de peste 126 mg/dL. Valorile cuprinse între 100 și 125 mg/dL sunt considerate ridicate și indică un prediabet.

Cauzele prediabetului

Înainte de a discuta despre prediabet, să înțelegem mai întâi ce reprezintă diabetul. Diabetul reprezintă un grup de tulburări metabolice caracterizate de niveluri crescute ale glicemiei induse de defecte în secreția de insulină și/sau de o sensibilitate la insulină. Insulina este un hormon produs de pancreas care acționează ca o cheie care permite glucozei din alimentele ingerate să treacă din sânge în celule pentru a produce energie.

În sânge, toți carbohidrații din alimente sunt transformați în glucoză. Insulina ajută glucoza să intre în celule. În cazul prediabetului, celulele din corp nu răspund în mod normal la insulină. Pentru a face celulele să răspundă, pancreasul produce mai multă insulină. Însă pancreasul nu poate ține pasul, astfel că zahărul din sânge crește, pregătind scena pentru prediabet. Și, dacă nu luăm măsuri, chiar și pentru diabet. „Fără intervenție, multe persoane cu prediabet ar putea dezvolta diabet zaharat de tip 2 în termen de cinci ani”, avertizează expertii de la Centrul pentru Control și Prevenirea Bolilor.

Factori de risc în prediabet

Prediabetul se instalează tăcut, iar ceea ce simțim poate fi pus pe seama multor altor afecțiuni. Asta din cauză că valorile crescute ale glicemiei înregistrate în cazul prediabetului afectează mai multe organe și țesuturi.

Riscul de apariție a prediabetului și diabetului este mai mare în următoarele situații:

– Greutatea corporală. Supraponderabilitatea și obezitatea sunt printre primii factori de risc în acest caz. În special când depunerile de grăsime sunt preponderent la nivelul abdominal (circumferința taliei este mai mare de 94 cm la bărbați și mai mare de 80 cm la femei);

– Vârsta, sedentarismul și fumatul. Persoanele cu vârsta peste 45 de ani sau mai mult sunt mai expuse riscului de a dezvolta prediabet, cu atât mai mult cu cât stilul lor de viață este unul sedentar. Riscul crește și mai mult în cazul fumătorilor, pentru că fumatul crește rezistența la insulină;

– Moștenirea genetică. Dacă unul dintre părinți are diabet zaharat de tip 2, riscul de diabet la copii este de 40%. Dacă ambii părinți au această boală, riscul crește până la 70%-80%, potrivit experiților citați de smartliving.ro.

– Sindromul ovarelor polichistice și diabetul gestațional. La femei, sindromul ovarelor polichistice, dar și nașterea unui copil cu o greutate mai mare de 4 kg sau prezența diabetului gestațional din timpul sarcinii sunt factori care pot crește riscul de prediabet și diabet zaharat de tip 2.

Ce este obezitatea abdominală

Obezitatea abdominală, cunoscută și sub numele de obezitate viscerală, se referă la masa de grăsime acumulată în zona abdomenului. Aceasta este asociată cu o serie de tulburări metabolice, cum ar fi diabetul de tip 2, boli cardiovasculare și cancer. Cele mai utilizate măsurători pentru diagnosticarea obezității abdominale includ circumferința taliei și raportul talie-șold, care sunt determinate atât de factorii de mediu, cât și de factorii genetici.

Ce analize pot depista un prediabet

O glicemie ridicată sau prediabet înseamnă ca dimineața, pe nemâncate, să aveam o valoare care se situează între 100 și 125 mg/dL. De asemenea, o hemoglobină glicată (HbA1c) între 5,7% și 6,4% poate însemna tot prediabet.

Pierderea în greutate ar putea remite prediabetul, arată un nou studiu

Noi cercetări medicale atrag atenția că obezitatea în creștere și stilul de viață sedentar afectează tot mai multe persoane care sunt diagnosticate cu prediabet la vârste tot mai tinere. Instalarea prediabetului poate crește și riscul de complicații oculare, renale, apariția unor tipuri de cancer sau boli cardiovasculare.

Medicii de la Centrul de Cercetare a Diabetului din Germania și-au propus să investigheze modul în care pierderea în greutate poate remite prediabetul. Analiza lor recentă se adaugă dovezilor deja existente că obiceiurile alimentare și stilul de viață pot influența funcția metabolică și pot reduce riscul de a dezvolta diabet. Principalele rezultate ale studiului au arătat că grăsimea corporală sau grăsimea adipoasă care se formează în cavitatea abdominală și înconjoară organele pot influența rezistența la insulină, diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiace și hepatice.

Studiul cercetătorilor germani a arătat că acei participanți care au făcut modificări în stilul de viață au reușit să obțină o remisie a prediabetului după doar 12 luni. Aceștia au reușit să-și reducă valorile glicemiei măsurate dimineața, pe nemâncate, să reducă valorile hemoglobinei glicate și să-și crească toleranța la glucoză. „Cu cât o persoană este mai rezistentă la insulină, cu atât mai mare este riscul de a face prediabet și diabet. Ca nutriționist, am observat că prediabetul și diabetul de multe ori intră în remisie atunci când se obține o pierdere în greutate”, a explicat Kimberly Gomer, nutriționistă, pentru Medical News Today.

Sursa foto:Dreamstime.com

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro