SUA îl sancţionează pe oligarhul Bidzina Ivanişvili, considerat liderul de facto al Georgiei

Departamentul de Stat american a anunţat vineri sancţiuni împotriva oligarhului Bidzina Ivanişvili, considerat liderul de facto al Georgiei, pe motiv că acesta „subminează viitorul democratic şi euroatlantic” al acestei ţări – zguduită de manifestaţii pro-europene reprimate de autorităţi – „în beneficiul Rusiei”, relatează AFP, Reuters și Agerpres.

Acţiunile lui Ivanişvili şi ale partidului de guvernământ „Visul georgian”, al cărui fondator este, „au subminat instituţiile democratice, au permis încălcări ale drepturilor omului şi au alterat exercitarea libertăţilor fundamentale în Georgia”, a declarat secretarul de stat Antony Blinken într-un comunicat.

De asemenea, el a „condamnat cu fermitate” „represiunea violentă” a amplei mişcări de protest pro-UE care a avut loc în ultima lună, pe care o imputează „Visului georgian”, sub conducerea lui Ivanişvili.

Sancţiunile înseamnă că toate activele lui Ivanişvili din SUA sunt îngheţate. Ivanişvili şi aliaţii săi din guvern au afirmat în mod repetat în ultimii ani că miliardarul se afla deja sub „sancţiuni de facto” din partea SUA, ceea ce Washingtonul a negat.

„Visul georgian” nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii privind noile sancţiuni.

Trage sforile puterii în Georgia de un deceniu

Ivanişvili, care a făcut miliarde în Rusia în domeniul metalurgiei şi al telecomunicaţiilor în anii 1990, a fost vârful de lance al îndepărtării rapide de Occident a ţării candidate la UE, acuzând public agenţiile de informaţii străine că încearcă să împingă Georgia în război cu Rusia, scrie Reuters.

El nu deţine nicio funcţie politică oficială, dar trage sforile puterii în Georgia de un deceniu, comentează AFP. A fost prim-ministru între 2012 şi 2013, după ce a fondat partidul „Visul georgian”, care este încă la putere.

„Visul georgian” se declară angajat în favoarea unei Georgii democratice şi pro-occidentale, menţinând în acelaşi timp legături pragmatice cu Rusia vecină. Dar luna trecută a îngheţat negocierile cu UE până în 2028, oprind brusc un obiectiv naţional de lungă durată înscris în constituţia sa.

Îngheţarea a dat startul unei luni de proteste şi unei represiuni în urma căreia au fost reţinute peste 400 de persoane, inclusiv politicieni importanţi din opoziţie. La 18 decembrie, SUA au sancţionat mai mulţi înalţi funcţionari ai Ministerului de Interne georgian, pe care i-au acuzat de complicitate în reprimarea protestatarilor.

Georgia se pregăteşte pentru învestirea, duminică, în funcţia de preşedinte a unui membru loial al partidului „Visul georgian”, Mihail Kavelaşvili, cunoscut pentru poziţia sa ultraconservatoare şi antioccidentală şi a cărui alegere este contestată de şefa statului în exerciţiu şi de opoziţia proeuropeană, care invocă fraude. Preşedinta Salome Zurabişvili a declarat că nu recunoaşte rezultatele alegerilor şi că nu va părăsi funcţia atunci când mandatul său se va încheia la sfârşitul acestei luni.

Citește și

Georgia: Preşedinta Zurabişvili refuză să părăsească postul şi cheamă la noi proteste / Premierul Kobahidze avertizează din nou manifestanții că „nu va exista un Maidan”

UE şi SUA sunt îngrijorate să vadă Georgia alunecând în autoritarism şi urmând exemplul Rusiei lui Vladimir Putin.

Ivanişvili a promovat în acest an legi privind „agenţii străini”, prin care guvernul vrea să reducă influenţa externă asupra ţării, şi drepturile LGBT, despre care criticii spun că sunt de natură draconică şi de inspiraţie rusească.

Rusia a condus Georgia timp de aproximativ 200 de ani, până în 1991, iar sondajele de opinie arată că georgienii îşi antipatizează în general marele vecin, care continuă să sprijine două regiuni georgiene separatiste.

Rusia şi Georgia nu au relaţii diplomatice oficiale de când Moscova a învins Tbilisi într-un război de cinci zile în 2008. Rusia a declarat că nu intervine în Georgia.