Sunt danezii mai inteligenti ca romanii? Studiul ELLI publicat de Fundatia Bertelsmann claseaza Romania pe ultimul loc din Europa la invatarea pe tot parcursul vietii

Intr-un studiu european al fundatiei germane Bertelsmann dat publicitatii in 30 august, Romania reuseste sa se plaseze in coada clasamentului pe tari, in ce priveste „invatarea pe tot parcursul vietii”. In analiza care vizeza climatul de invatare din tarile Uniunii Europene, in fruntea indexului constituit din 36 de indicatori stau danezii si suedezii, cu peste 75 de puncte. Germania si Franta se situeaza la mijlocul clasamentului, iar pe ultimele locuri cad Grecia, Bulgaria si Romania (17,3 puncte). Ce inseamna aceasta invatare, masurata prin ELLI (European Lifelong Learning Indicators), care se refera nu doar la scoala si nu doar la anii tineretii?

Echipa de experti internationali care a efectuat cercetarea a preluat un model de lucru canadian. Ca baza de studiu, se are in vedere parcursul vietii unui om, pus in context social si de continua adaptare la noile conditii economice. Migratia este considerata un factor care a dus la o masiva necesitate de invatare si readaptare. Pe langa migrantii din spatiul intracomunitar european, milioane de cetateni din afara Europei au venit la lucru in tarile UE, ca refugiati economici sau politici. Acestia si-au adus cu ei traditiile, valorile culturale si religioase.

„Diversitatea crescanda pune sub semnul intrebarii conceptul de identitate nationala si ce inseamna sa fii european”, se spune in studiul ELLI. Pentru un context social stabil, diversele comunitati sunt puse in fata necesitatii de invatare a tolerantei, care de multe ori inseamna reducerea potentialului de indiferenta si violenta al diverselor grupari de indivizi.

Indexul are la baza 36 de indicatori, care iau in calcul si procesele de invatare din afara institutiilor de invatamant clasice. Se invata si la locul de munca, dar si in timpul liber. ELLI isi construieste analiza pe cele patru dimensiuni ale invatarii, dupa cum au fost ele definite de UNESCO: „invatarea pentru a dobandi cunoastere”, „invatarea de a negocia si opera cu cunostintele”, „invatarea de a convietui” si cea de „a-ti construi viata”.

Daca prima categorie este acoperita prin invatamantul clasic, cea de-a doua se refera la invatarea la locul de munca si prin cursurile de perfectionare si recalificare profesionala. Arta de a convietui cu semenii se dobandeste in cursul activitatilor sociale informale, practicate in timpul liber, iar modelarea propriei vieti cuprinde eforturile individuale facute in scopul dezvoltarii propriei personalitati si creativitati. Indicatorii ELLI arata ca, la toate aceste capitole, Danemarca, Suedia, Belgia, Olanda, Finlanda, Luxemburg, Marea Britanie, Austria, Franta si Germania conduc in top.

Este legata aceasta de performanta economica a unei tari? Se pare ca da. Pe langa factorii geografici si istorici, productivitatea economica a unei tari este motor al educatiei, insa si rezultat al ei. Desi Germania are o lunga traditie in industria grea si un mare avantaj economic fata de alte tari creat prin aceasta productivitate de varf, indicii de invatare actuali ai ELLI, ca si rezultatele PISA denota ca „Germania va trebui sa se concentreze asupra ameliorarii conditiilor sale de invatamant”.

Daca asa stau lucrurile cu Germania, ce se poate deduce despre Romania, care sta la coada clasamentului? ELLI intreaba „Sunt danezii mai isteti ca romanii?” si raspunde, politically correct: „ELLI nu e o masura a inteligentei individuale sau colective. ELLI doar masoara gradul in care conditiile de invatare dintr-o tara contribuie la bunastarea economica si sociala”.

Un indicator interesant este si cel al „increderii” oamenilor, unul in celalalt. „Daca oamenii interactioneaza mai bine intre ei, de exemplu dobandesc mai multa incredere unul in celalalt, probabil ca vor coopera si lucra mai bine impreuna. Aceasta ar putea duce la o productivitate crescuta si o economie mai puternica, ceea ce in final ar putea insemna un somaj mai scazut”.