Superimunitate pentru procurori și judecători: trimiterea în judecată doar cu avizul CSM / Deputații juriști au dat aviz pentru legea de desființare a SIIJ

Comisia Juridică a adoptat, joi, proiectul legii privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie cu amendamente. Mai exact, judecătorii şi procurorii pot fi trimiși în judecată numai cu avizul CSM. Proiectul de lege este o promisiune făcută de Coaliție, dar a întâmpinat probleme după ce liderii UDMR au condiționat votul în Parlament și au cerut modificări. La o jumătate de oră de la începerea ședinței preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, şi preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, au părăsit nemulțumiți lucrările Comisiei juridice, învocând că „discuțiile sunt politizate”.

UPDATE 16.12 Comisia Juridică a dat raport favorabil cu amendamente la proiectul de lege privind desființarea secției speciale. Cu 17 voturi pentru și 11 împotrivă, proiectul de lege va intra săptămâna viitoare la vot în plenul Camerei Deputaților. De precizat este că Senatul este forul decizional în acest caz.

Modificările aduse la solicitarea Coaliției

• Art.95 alin. 1 Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestați la domiciliu numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
• alin. 2 Judecătorii şi procurorii pot fi trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
• alin.3 În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii și procurorii pot fi reținuți și supuși percheziției potrivit legii, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția.”
• Dosarele care vizează magistrați acuzați de infracțiuni de corupție vor fi instrumentate de DNA, indiferent de valoarea prejudiciului.

UPDATE 16.23 Deputații au adoptat amendamentul minorităților care introduce un aviz obligatoriu conform al CSM la trimiterea în judecată a magistraţilor. Amendamentul a trecut cu 16 voturi pentru, 9 împotrivă și 2 abțineri.

UPDATE 16.14 Deputații juriști dezbat amendamentele la proiectul de lege al Guvernului privind desființarea SIIJ.

UPDATE 15.32 Deputatul AUR Georgel Badiu a pledat pentru menţinerea SIIJ, eventual reformarea ei, nu desfiinţarea.

• Georgel Badiu: Să desfiinţăm SIIJ-ul oare este bine? Când faci pană la maşină, schimbi cauciucul sau dai maşina la fier vechi? Nu cumva trebuie să o gândim în sensul de a perfecţiona această structură şi să nu o desfiinţăm? Chiar dacă SIIJ a fost creaţia unor oameni rău intenţionaţi, talentul nostru trebuie să rezide în corectarea deficienţelor şi nu în distrugerea ei. Din ce ştiu eu, menţinerea SIIJ la acest moment este dorită de judecători pentru că au scăpat de pericolul unor abuzuri din partea DNA. Haideţi să nu ne erijăm în mâna care scoate castanele din foc pentru o parte a eşichierului politic pentru că ne vom juca cu desfiinţarea şi înfiinţarea de parchete în funcţie de cine câştigă alegerile la patru ani.

UPDATE 15.10 Haju Gábor,UDMR:

• Subiectul a devenit controversat, ceea ce înseamnă că Guvernul şi Parlamentul trebuie să dezbată acest subiect să ajungă la o soluţie bună. Intervenţiile în domeniul justiţiei trebuie făcute atent şi în mod echilibrat. Nu suntem o instanţă în faţa căruia stă inculpatul SIIJ, dar se pare că această instituţie este deja discreditată. În raportul statului de drept se spune că continuarea activităţii secţiei poate afecta independenţa justiţiei.
• Se pare că sunt anumite semnale. Ar trebui să ajungem la o soluţie conformă cu principiile de drept şi prevederile constituţionale. Consider că o intervenţie adecvată asupra SIIJ trebuie să fie de ordin organizatoric, menită să eficientizeze funcţionarea sistemului judiciar. Însă o măsură care vizează justiţia trebuie luată în aşa fel încât la aplicarea ei să nu rămânem cu atâtea semne de întrebare

UPDATE 14.35 Deputatul PN, Cristian Băcanu a afirmat că Secţia ar trebui desfiinţată, având în vedere că o serie de instituţii europene s-au pronunţat împotriva înfiinţării, iar această structură nu este funcţională.

• Cristian Băcan: Din punctul meu de vedere, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie ar trebui desfiinţată. Cred că aceasta este mandatul pe care acest legislativ l-a primit din partea alegătorilor. (…) Avem o serie de instituţii europene care s-au pronunţat împotriva înfiinţării unei astfel de secţii şi a modului de funcţionare a acestei secţii. Suplimentar faţă de argumentele aduse până acum, vreau să spun că există un dosar la Curtea de justiţie a UE şi avocatul general a emis un punct de vedere conform căruia înfiinţarea secţiei nu este conformă cu dreptul UE.(…) Când luăm o decizie politică trebuie să ţinem seama de faptul că această secţie a fost înfiinţată în mod defectuos. Pe de altă parte, modul în care s-a înfiinţat a fost gândit de către actorii politici la acel moment în asemenea manieră încât această structură să nu poată fi funcţională.

UPDATE 14.20 Deputatul PSD Laura Vicol-Ciorbă susține că că desfiinţarea SIIJ nu trebuia să fie prima măsură luată de Guvern.

• Laura Vicol: Procurorii trebuie să-şi desfăşoare activitatea în condiţii de independenţă, protejaţi de absolut orice formulă de presiune nejustificată. Cum un procuror poate să-şi desfăşoare activitatea independent când însuşi ministrul Justiţiei îşi permite să iasă public şi în limbaj suburban (…) să judece activitatea unor procurori? Primul lucru greşit pe care l-a făcut domnul ministru a fost să atace o instituţie a statului. SIIJ este o instituţie a statului, nu aceasta trebuia să fie prima măsură importantă luată de Guvern, implicare în justiţie. Justiţia trebuie lăsată liberă
• Tot am vorbit de eficienţa acestei secţii. Nu putem să vorbim de o lipsă de eficienţă atâta vreme cât acestei secţii i-au lipsit resursele. Această secţie a funcţionat cu un număr infim de procurori pentru că toate posturile au fost blocate. Nu i-aţi dat o şansă să lucreze. Dacă dumneavoastră doriţi în continuare ca judecătorii să aibă dosare ascunse în sertarele procurorilor, dosare scoase la momentul potrivit ca judecătorii să dea soluţii bune pentru unii şi proaste pentru alţii, cred că a venit momentul să depăşim această stare
  

UPDATE 13.45 Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a pledat pentru proiectul Guvernului ca fiind varianta „cea mai corectă”.

• Stelian Ion: Acum câţiva ani, s-a înfiinţat această secţie cu multă emoţie, în general a fost emoţie negativă, au fost discuţii aprinse.
• Cert este că această secţie nu este absolut deloc eficientă, că bazele pe care s-a conceput această secţie au fost fundamental greşite. O singură structură centrală nu poate face faţă şi nu poate face anchete cu privire la toate plângerile formulate împotriva magistraţilor.
• Varianta cea mai corectă este cea propusă de către Guvernul României, este o variantă care ţine cont de necesităţile reale
• S-a văzut că un argument important a fost activitatea DNA. Eu sunt absolut convins că DNA trebuie susţinut în activitatea sa, DNA trebuie să-şi desfăşoare activitatea în continuare în mod corect, are acest sprijin şi a veni cu soluţii legislative care ciuntesc practic din competenţa DNA nu ar fi deloc un semn bun, ar fi un semn în care dorim să atacăm această instituţie. Şi rugămintea, dacă se vor discuta amendamente, să ţineţi cont de acest lucru. Parlamentul este suveran.
• Trebuie găsită o soluţie astfel încât obiectivul principal, cel asumat şi în Programul de guvernare, cel argumentat foarte bine pe atâtea pagini, cel pe care l-am prezentat foarte transparent de ani de zile, să fie atins – acela al desfiinţării secţiei şi al continuării combaterii acestui fenomen, din fericire, de mică amploare, referitor la infracţiunile săvârşite de către magistraţi
  

UPDATE 13.05 Șeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Crin Bologa, spune că înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie a fost „o insultă” pentru majoritatea procurorilor şi judecătorilor

• Crin Bologa: „Eu am venit să vă asigur în numele DNA că, în momentul în care se va desfiinţa această secţie şi competenţa va reveni Parchetelor, exact ca înainte de înfiinţarea acestei secţii, DNA va încerca şi va reuşi să facă anchete profesioniste şi echidistante şi cu echilibru în ceea ce priveşte anchetarea procurorilor şi judecătorilor pentru fapte de corupţie. Apariţia acestei secţii a fost o insultă pentru majoritatea procurorilor şi judecătorilor, pentru cei cinstiţi şi oneşti şi nu a fost necesară. A fost o insultă pentru că fenomenul corupţiei nu este răspândit în rândul procurorilor şi judecătorilor, dar, în acelaşi timp, înfiinţarea secţiei a dus la o lipsă de eficienţă totală în combaterea fenomenului infracţional redus în rândul magistraţilor”.

UPDATE 12.15 Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a pledat pentru desființarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, menţionând că aceasta este „departe” de a asigura un acces eficient la justiţie al cetăţenilor şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Ministerului Public.

• Gabriela Scutea: „În calitatea pe care o îndeplinesc, respectiv de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii şi ca reprezentat al Ministerului Public, am exprimat în mod constat poziţia favorabilă renunţării la funcţionarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, motivat de elemente care, consider eu, de la început nu au susţinut de o manieră convingătoare aceste competenţe speciale, pentru că, de fapt, nu a fost atât o măsură de organizare, cât o măsură derogatorie de competenţă. (…) Este mult mai important că această competenţă foarte largă a secţiei nu a fost în măsură să susţină toate cauzele care au fost preluate de la Parchetele cu competenţă generală şi specializată, efortul necesar pentru instrumentarea unor cauze care pot să apară cu derulare foarte rapidă oriunde pe teritoriul ţării. Sunt, în comparaţie, elemente pe care le-am avut în vedere, organizarea teritorială a DNA, DIICOT şi a Parchetelor de pe lângă Curţile de apel, competente pentru parte din infracţiunile care acum sunt la SIIJ. (…) Ne-am pus întrebarea care este plusvaloarea care vine din organizarea secţiei? Considerăm că aceasta este departe de a asigura un acces eficient la Justiţie al cetăţenilor şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Ministerului Public”.

UPDATE 11.45 Președintele ICCJ, Corina Corbu și președintele CSM, Bogdan Mateescu, au părăsit ședința pentru că, susțin aceștia, „discuțiile sunt politizate”.

• Corina Corbu, președintele CSM: „Eu cred că părerea mea nu contează. Nu am avut acces la informații decât la proiectul afișat”.
• Bogdan Mateescu, CSM: „Este o ședință nepotrivită pentru statutul unui magistrat. Credeam că va fi o discuție echilibrată, cu argumente juridice. Un astfel de comportament îl regret că există în Parlamentul României (…) Punctul nostru de vedere este scris. Optează CSM pentru o soluţie de echilibru. Trebuie încetată polarizarea societăţii şi polarizarea magistraturii. (…) Polarizarea din societate trebuie oprită, situaţia actuală nu este una fericită, însă nici situaţia anterioară nu a fost perfectă, în ciuda progreselor fantastice pe care le-au făcut instituţiile judiciare”, a declarat Bogdan Mateescu, după ce a ieşit din sala de şedinţe, apreciind „că n-a fost loc pentru discuţii”.”.

UPDATE 11.25 Mihai Badea, președintele Comisiei Juridice, deputat USR:

• „Această secţie a fost înfiinţată la iniţiativa lui Liviu Dragnea într-o perioadă de mari regrese pentru sistemul de justiţie din România. Din punctul meu de vedere au fost două scopuri: primul a fost controlul politic al urmăririi penale a magistraţilor, adică să se decidă în Kisseleff, ca pe timpul doamnei Stănoiu, cine este anchetat şi cine beneficiază de impunitate. Şi desigur, redirecţionare a unor dosare penale ale unor politicieni în general de la DNA către această secţie specială prin simpla implicare a unui magistrat, printr-un denunţ, printr-o plângere
• O consecinţă a acestei secţii a fost redeschiderea discuţiilor asupra unor recomandări din MCV, fiind nişte regrese. Majoritatea judecătorilor s-au opus înfiinţării acestei secţii”.

Deputații PSD constestă procedura prin care președintele Comisiei Juridice a luat cuvântul.

• Laura Vicol, PSD: Domnul Badea pe ce lume trăiți? A fost aviz favorabil din partea CSM
• Mihai Badea: Dacă cumva ați fost ales președinte al acestei comisii, vă rog să ne spuneți. Deocamdată eu conduc această ședință, vă rog să nu mă întrerupeți.
• Nicușor Halici, PSD: Domnule președinte nu este normal să ne tratați totalitar, abuziv. Nu respectați procedura Nu suntem la declarații politice. Nu vă este rușine? (microfon tăiat) De ce nu ați supus dezbaterii procedura? Dați cuvântul reprezentanțiilor din sistemul judiciar în loc să face aici o adevărată pledoarie politică. Dar nu vă este rușine?

UPDATE 11.10Grupul Minorităţilor Naţionale a depus un amendament la proiectul privind desființarea Secției Speciale prin care se se care introduce un aviz obligatoriu conform al CSM la trimiterea în judecată a magistraţilor. De precizat este că parlamentarii PNL, USR-PLUS și UDMR nu și-au asumat amendamentul respectiv, deși acesta a fost discutat într-o ședință a Coaliției, au declarat pentru HotNews.ro surse parlamentare. Avizul obligatoriu pentru trimiterea în judecată se aplică în anumite condiții, și anume în cazul faptelor de corupție și cercetărilor abuzive.

În ședința Coaliției de la începutul săptămânii, liderii UDMR au condiționat votul în Parlament și au cerut la schimb două modificări ale inițiativei. UDMR vrea ca dosarele de la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) să fie trimise la Parchetul General, și nu la DNA, dar și un aviz obligatoriu de la CSM pentru trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător.

În urma discuțiilor cu ministrul Justiției, Stelian Ion, s-ar fi ajuns la o soluție de compromis cu UDMR, și anume introducerea unui aviz obligatoriu de la CSM pentru trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător, au declarat pentru HotNews.ro surse din Coaliție.

Proiectul de lege se află în dezbaterea Comisiei Juridice din Camera Deputaților, iar fără votul parlamentarilor UDMR Coaliția nu are majoritate pentru a desființa Secția Specială.

Proiectul de lege are termen de adoptare tacită la începutul lunii aprilie în Camera Deputaților care prima cameră sesizată. Forma finală este decisă de Senat însă o eventuală adoptare tacită a proiectului de lege ar fi un semnal prost la nivel politic si european după ce Coaliția și-a asumat public desființarea SIIJ.

Guvernul a aprobat în 18 februarie proiectul legii privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, care ar urma să intre la votul Parlamentului. „Este o promisiune a coaliţiei de guvernare şi o recomandare pentru respectarea MCV”, a precizat premierul Florin Cîțu.

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a acuzat o „ineficiență crasă” a acestei Secții la care s-au adunat aproape 6.000 de dosare nesoluționate.

Este vorba de proiectul făcut în mandatul fostului ministru al Justiției Cătălin Predoiu, din care au fost însă eliminate articolele care se refereau la „super-imunităţile” judecătorilor şi procurorilor, ceea ce a stârnit scandal în Consiliul Superior al Magistraturii, care, de altfel, l-a avizat negativ. În proiectul de lege inițial era prevăzut ca începerea urmăririi penale a magistraților să fie condiționată de avizul procurorului general, iar procurorii și judecătorii să fie trimiși în judecată doar cu avizul secțiilor din CSM, aceste prevederi fiind eliminate prin proiectul actual. Aceste prevederi au fost însă eliminate de noul ministru al Justiției Stelian Ion, care a intrat astfel în conflict cu CSM.

Judecătoarele Lia Savonea și Gabriela Baltag l-au acuzat pe ministrul Justiției, Stelian Ion, în ședința CSM în care a fost dat avizul negativ, că vrea să subordoneze politic justiția. „Luați mâna de pe noi, domnule ministru, și luați mâna de pe SIIJ”, a spus Baltag.

În ce formă a fost adoptat proiectul de către guvern:

• „Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția, se desființează.
• (2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora.
• (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător dosarelor aflate în arhiva Secției.
• (4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.
• (5) Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 335, art. 318, art. 328 și ale art. 340 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
• (6) Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și ale art. 339 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
• (7) De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate potrivit alin. (2) și (3) participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel.
• (8) Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Art. 2 – (1) Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete, în funcție de necesități.
• (2) Începând cu data desființării Secției, procurorii din cadrul Secției, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuție şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
• (3) Personalului detașat pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) îi încetează detașarea începând cu data desființării Secției.
• Art. 3. – (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupție și infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
• (2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și infracțiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
• Art. 4 – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Secțiunea 21 – „Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie” din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. r. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare”.