„Sute de mii de familii suferă pentru că copiii lor sunt bolnavi, iar acest lucru putea fi prevenit”. Semnal de alarmă privind rata de vaccinare a copiilor / Ce arată datele 

Ratele de vaccinare a copiilor împotriva rujeolei, tusei convulsive și altor boli sunt în scădere peste tot în lume, arată cele mai recente date ale Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF. În România, datele sunt alarmante: doar 62% dintre copii s-au vaccinat anul trecut cu a doua doză de vaccin ROR împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului, în condițiile în care rata de vaccinare care se consideră că asigură protecție împotriva declanșării epidemiilor este de 95%. 

• Peste 40.000 de copii din România care ar fi trebuit să primească anul trecut prima doză de vaccin ROR nu s-au imunizat, iar 77.000 de copii nu au primit doza a doua. 

• În regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) – care cuprinde 53 de țări din Europa și Asia Centrală – ratele de vaccinare au rămas, în anul 2024, sub nivelurile dinaintea pandemiei, arată datele publicate de OMS și UNICEF.

• Specialiștii avertizează că acest lucru contribuie la creșterea numărului de copii vulnerabili la îmbolnăvire și la riscul de apariție a focarelor de rujeolă sau tuse convulsivă. 

Lipsa de acțiune în privința vaccinării în Europa și Asia Centrală pune în pericol sănătatea copiilor, atrag atenția UNICEF și OMS, în studiul publicat marți, 15 iulie, cu date privind ratele de vaccinare din 2024.

Care este situația în România 

În cazul României, conform OMS și UNICEF, estimările pentru doza 1 de vaccin diftero-tetano-pertussis (DTP) erau de 79% în 2024. 38.000 de copii nu au fost vaccinați nici măcar cu o doză. 

Prima doză de vaccin împotriva rujeolei a avut o acoperire estimată de 78% anul trecut, corespunzând unui număr de 40.000 de copii nevaccinați. 

Acoperirea celei de-a doua doze de vaccin contra rujeolei a fost de 62% – 77.000 de copii nu au fost vaccinați. 

Vaccinul anti-HPV a avut, în 2024, o acoperire de 17% pentru fetele cu vârsta de până la 15 ani.

Calendarul național de vaccinare din România include următoarele vaccinuri, care sunt gratuite pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 și 18 ani atunci când sunt administrate de medicul de familie: 

• Vaccinul hepatitic B (Hep B) – se administrează în primele 24 de ore de viață;
• Vaccinul de tip Calmette Guerrin (BCG) –  se administrează în primele 2-7 zile de viață;
• Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B)  – se administrează la vârsta de 2 luni;
• Vaccinul pneumococic conjugat – se administrează la vârsta de 2 luni;
• Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – se administrează la 4 luni;
• Vaccinul pneumococic conjugat – se administrează la 4 luni;
• Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – se administrează la 11 luni;
• Vaccinul pneumococic conjugat – se administrează la 11 luni;
• Vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) –  se administrează la 12 luni;
• Vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) – se administrează la 5 ani;
• Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI) – se administrează la 5-6 ani;
• Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular pentru adulți (dTpa) – la 14 ani. 
• Vaccinul HPV – gratuit, la cerere, pentru copii și adolescenții cu vârsta între 11 și 19 ani. 

Imunizarea cu vaccinuri esențiale pentru copii, în scădere și în alte țări

În alte țări, un progres modest s-a înregistrat doar în cazul vaccinului împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive. La nivel mondial, 89% dintre copii au primit cel puțin o doză din acest vaccin, iar 85% au primit toate cele trei doze. 

Aceasta înseamnă că, în 2024, cu 171.000 de copii mai mult au primit cel puțin un vaccin și cu un milion de copii mai mult au fost vaccinați complet față de 2023 – un progres modest în contextul provocărilor globale tot mai mari, conform UNICEF și OMS.

În medie, acoperirea vaccinală a copiilor în Europa și Asia Centrală a rămas la același nivel sau a scăzut cu 1% în 2024 față de 2023, ceea ce indică o recuperare lentă a nivelurilor dinaintea pandemiei. 

Între 2019 și 2024, acoperirea vaccinală a scăzut de la: 

• 92% până la 91% pentru a doua doză de vaccin împotriva rujeolei/oreionului/rubeolei (ROR);
• 95% până la 93% pentru a treia doză de vaccin împotriva difteriei/tetanosului/tusei convulsive (DTP);
• 95% până la 93% pentru a treia doză de vaccin împotriva poliomielitei; și
• 92% până la 91% pentru a treia doză de vaccin împotriva hepatitei B.

În 2024, acoperirea vaccinală a variat foarte mult între țările din regiune, cu rate de acoperire în scădere pentru prima doză de vaccin ROR (rujeolă – oreion – rubeolă) și a treia doză de vaccin DTP (diftero – tetano – pertussis)  în general, unele țări raportând o rată de acoperire de doar 23% pentru doza 1 de ROR și 51% pentru doza 3 de vaccin DTP. 

De două ori mai multe cazuri de rujeolă, în 2024

În anul 2024, mai mult de jumătate din țările din regiune nu au atins obiectivul de imunitate de grup pentru ROR și/sau DTP, iar aproape o treime au raportat o acoperire sub 90%.

Rata de vaccinare considerată sigură pentru a proteja împotriva declanșării epidemiilor este de 95%. 

„Numai anul trecut, aproape 300.000 de persoane au contractat tuse convulsivă în regiunea noastră, ceea ce reprezintă o creștere de peste trei ori față de anul precedent. În același timp, peste 125.000 de persoane au contractat rujeola în 2024, de două ori mai multe decât în 2023. Acestea nu sunt doar cifre – sunt sute de mii de familii care suferă pentru că copiii lor sunt bolnavi, iar acest lucru ar fi putut fi prevenit”, a declarat dr. Hans Henri P. Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa.

„Vaccinurile salvează vieți, iar când acoperirea scade, bolile se răspândesc. De aceea, țările trebuie să investească în sisteme de sănătate locale solide, să se asigure că vaccinurile sunt disponibile și accesibile în fiecare comunitate și să combată dezinformarea. Personalul medical are nevoie de sprijin pentru a ajunge la fiecare familie, în special în zonele greu accesibile. Comunitățile trebuie să dispună de informații de încredere, astfel încât părinții să poată vaccina copiii cu încredere”, a continuat dr. Hans Henri P. Kluge.

„În multe privințe, vaccinarea a fost victima propriului succes în Europa și Asia Centrală”, a declarat Regina De Dominicis, director regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală. 

„Generația de astăzi nu a fost martora impactului devastator al bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare, ceea ce a dus la o atitudine de complacere și a facilitat răspândirea dezinformării. Creșterea numărului de cazuri de rujeolă de anul trecut – cea mai mare înregistrată în aproape trei decenii – ne reamintește că, dacă guvernele nu investesc în sisteme de sănătate comunitare solide și nu remediază inegalitățile în ceea ce privește accesul la îngrijire medicală și informație, tot mai mulți copii se vor confrunta cu boli care pot fi prevenite, cu complicații pe tot parcursul vieții sau își pot chiar pierde viețile”, adaugă directorul regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală. 

Vaccinul HPV, din ce în ce mai solicitat

În ciuda acestei stagnări, datele arată că utilizarea vaccinurilor mai noi, inclusiv a celui împotriva papilomavirusului uman (HPV), a înregistrat o îmbunătățire continuă. 

Creșterea este rezultatul introducerii acestui vaccin în mai multe țări, arată UNICEF și OMS.

Inclusiv România a introdus, în ultimii ani, vaccin HPV gratuit pentru copiii și adolescenții cu vârsta între 11 și 19 ani – fete și băieți. 

S-au înregistrat creșteri constante ale acoperirii în perioada 2019-2024, de la:

• 37% până la 40% pentru fete și 8% până la 26% pentru băieți cu prima doză de vaccin anti-HPV;
• 24% până la 42% cu ultima doză de vaccin împotriva rotavirusului;
• 81% până la 93% cu a treia doză de vaccin împotriva Haemophilus influenzae tip b
• 81% până la 86% cu ultima doză de vaccin pneumococic conjugat.

Creșterea acoperirii cu aceste vaccinuri are un impact clar asupra reducerii ratelor de infecții cu HPV și a cancerului de col uterin asociat, a spitalizărilor copiilor din cauza diareei provocate de rotavirus și a celor care suferă de pneumonie și boli bacteriene invazive, arată UNICEF și OMS. 

Obstacolele care stau în calea vaccinării

Directorul regional al OMS pentru Europa, dr. Hans Henri P. Kluge, consideră că „avem nevoie de acțiuni urgente și coordonate pentru a elimina lacunele în materie de acoperire vaccinală și pentru a împiedica reapariția bolilor care pot fi prevenite. Fiecare țară are un rol de jucat, chiar și cele cu o acoperire vaccinală ridicată”.

UNICEF și OMS spun că lucrează cu autoritățile din domeniul sănătății din întreaga regiune pentru a identifica, înțelege și remedia inegalitățile în ceea ce privește acoperirea vaccinală la nivel local. 

Proiectele în curs, sprijinite parțial de Uniunea Europeană, includ identificarea persoanelor care nu beneficiază de vaccinările de rutină și cercetarea aspectelor comportamentale, pentru a identifica obstacolele care stau în calea unei rate ridicate de vaccinare, acestea incluzând lipsa screeningului activ, a mesajelor de reamintire sau a informațiilor necesare pentru a combate percepțiile greșite comune, precum și alți factori.

Țările care în prezent nu au cazuri sau focare de rujeolă sunt sfătuite să fie proactive în planificarea și pregătirea pentru a preveni răspândirea virusului în interiorul și în afara țării. 

Țările care se confruntă în prezent cu focare sunt sfătuite să își continue eforturile de vaccinare a tuturor persoanelor susceptibile, să intensifice identificarea cazurilor și urmărirea persoanelor de contact și să utilizeze datele epidemiologice pentru a identifica lacunele în acoperirea vaccinală, astfel încât programele să poată asigura protecția comunităților  afectate și prevenirea viitoarelor focare.