Taceri de aur. NO COMMENT despre Rosia Montana si secretul concentratiei de metal din zacamant

Nici nu s-a uscat bine cerneala stampilei de pe buletinele de vot pentru prezidentiale, ca ministrul economiei, Adriean Videanu (PDL) are febra. Si nu-i simptom de gripa porcina. E febra aurului, care in opinia lui prea dormiteaza linistit la Rosia Montana. „Vreau pornirea acestui proiect cat mai curand posibil”, a spus Videanu. Daca el vrea, noi insa nu! Nu vrem aur otravit cu cianuri. Nu vrem stergerea istoriei nationale si a patru munti din Carpatii Apuseni. Nu vrem firimituri de la masa canadienilor. Vrem alte solutii pentru Rosia si ele exista, in afara orizontului lui Adriean.

•   Istoricul afacerii

1997 – Calin Popescu Tariceanu, pe atunci ministrul Industriiilor, comunica Agentiei pentru Resurse Minerale acordul pentru asocierea dintre Gabriel Resources si Regia Autonoma a Cuprului Deva, devenita ulterior Minvest Deva. Asocierea va purta numele de SC Rosia Montana Gold Corporation SA (RMGC).

1999 – Gabriel Resources trimite 80 de tone de roca la un laborator din Australia, pentru a i se analiza concentratia de aur. In urma valorilor constatate de acest laborator, valoarea de piata a companiei a fost evaluata la 75 de milioane de dolari si Vasile (alias Frank) Timis ar fi obtinut 3 milioane de dolari de la banca Rotschild a SUA. Dupa informatiile aparute in presa romana (Academia Catavencu), Frank Timis este asociat cu afaceristul roman Ovidiu Tender, care ar fi avut acces la diverse banci de date ale institutelor romane de mineralogie.

2000 octombrie – Licenta de exploatare este transferata de la Minvest Deva catre RMGC. Cele doua hotarari de guvern pentru aprobarea, respectiv transferul licentei, sunt semnate de Radu Berceanu, pe atunci ministru al Economiei si Industriilor.

Parametrii licentei care contin informatii despre localizarea zacamantului si concentratia sa de metal sunt si astazi secreti, conform Legii privind regimul licentelor din domeniul exploatarii resurselor minerale. Conform actualei legi, aceste informatii sunt clasificate. Prin urmare ele sunt, cu voia legiuitorului roman, inaccesibile cetatenilor Romaniei, insa nu si unei firme private straine.

2001 – RMGC SA intocmeste primul studiu de fezabilitate pentru mina de la Rosia Montana si propune exploatare de suprafata in patru cariere deschise: Cetate, Cirnic, Jig-Vaidoaia si Orlea, cu o capacitate de 20.000.000 de tone de minerale procesate anual.

Metoda de procesare a minereului de aur propusa de RMGC este prin folosirea cianurilor -peste 200,000 de tone, pe timpul exploatarii. Desi exista si alte metode, mai putin daunatoare mediului inconjurator, acestea sunt mult mai costisitoare si compania ar pierde din profit.

Suprafata acoperita de proiect este de 1.600 de hectare de teren, dintre care carierele de extractie ocupa peste 700 de hectare. Pe alte 700 de ha ar urma sa fie amenajate iazuri de decantare, in care ar fi depozitate sterilele incarcate cu cianuri si metale grele rezultate din putina de procesare.

Realizarea exploatarii presupune stramutarea a 1000 de familii, 10 biserici si 12 cimitire, a centrului istoric, ca si descarcarea de sarcina arheologica -zona continand numeroase galerii romane si dacice, un mausoleu din secolul al II-lea e.n. si alte vestigii nepretuite ale formarii si existentei poporului roman pe aceste meleaguri.

2006 –Statul roman a inchis exploatarea de la Rosia Montana pentru ca, odata cu intrarea in Uniunea Europeana, nu mai avea dreptul sa subventioneze mineritul. Perimetrul fostelor exploatari miniere nu este nici astazi ecologizat, autoritatile locale si guvernul isi paseaza continuu problema.

2007 septembrie – Ministerul Mediului a suspendat, pe termen nelimitat, procesul de autorizare a proiectului minier Rosia Montana, pe motiv ca certificatul de urbanism nu indeplineste toate conditiile legale.

2008 martie – Curtea de Apel Cluj a mentinut decizia Tribunalului de a anula certificatul de urbanism 78/2006 emis de Consiliul Judetean Alba pentru Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), sentinta fiind irevocabila.

2009 februarie – Borseanul Vasile Timis a fost „uns” secretar de stat la Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului.

2009 aprilie – RMGC initiaza o campanie publicitara mamut, sperand in reluarea proiectului sub noua guvernare si dobandirea de simpatii in randul opiniei publice romanesti. Momeala „celor 4 miliarde de dolari” investiti in Romania intra sub acuzatia de publicitate mincinoasa.

26 mai 2009 – Gabriel Resources anunta intentia dobandirii de lichiditati (100 de milioane de dolari canadieni) printr-o combinatie intre oferta publica de actiuni si un plasament privat, ultimul catre doi importanti actionari ai firmei, Electrum Strategic Resources and Paulson & Co. Compania a declarat ca banii vor acoperi cheltuieli legate de dezvoltarea proiectului Rosia Montana din Romania.

23 iunie 2009 – CNA decide sa opreasca de la difuzare campania RMGC, apreciind ca spoturile TV in care se afirma ca „Noul proiect Rosia Montana aduce Romaniei 4 miliarde de dolari” contravin reglementarii potrivit careia publicitatea trebuie sa informeze corect.

Vara 2009 – CNA ia decizia de reintrare in legalitate a reclamelor lui Gabriel, respectiv ca spoturile publicitare sa isi continue difuzarea, cu conditia introducerii unei explicatii privind beneficiile reale care revin Romaniei, de pe urma proiectului de la Rosia Montana.

30 octombrie 2009 – ONG-ul Alburnus Maior trimite o noua sesizare CNA si Ministerului Economiei, in care solicita interzicerea completa a reclamelor publicitare si sanctionarea companiei Gabriel Resources, enumerand o serie de motive legale care stau la baza acestei cereri.

•   Basescu vs. Geoana

In duelul electoral din cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, transmis de TVR international in 3 decembrie 2009, presedintele Traian Basescu spunea:

„Daca discutam despre Rosia Montana, trebuie sa va spun ca nu am o parere consolidata, in momentul de fata. In principiu mi-as dori ca Romania sa extraga cele 600, 800 de tone de aur, 2000 de tone de argint care sunt evaluate a fi in zacamant. Dar, trebuie sa avem o mare grija atunci cand se ia decizia”.

„Personal, voi fi sustinatorul solutiei recomandate de specialisti. Nu voi influenta politic nici o decizie. Dar repet: in principiu, cred ca ar trebui sa valorificam resursa pe care o avem, daca aceasta nu creeaza daune siturilor arheologice si mediului ambiant, care sa nu mai poata fi recuperate”.

Basescu a mai adaugat ca se impune ca efectele asupra mediului inconjurator „sa nu fie dramatice si ireversibile”. „Din acest motiv sunt prudent, in acest moment, in a spune da, trebuie sa incepem exploatarea la Rosia Montana. Trebuie sa se termine toate analizele pe care le fac specialisti romani, francezi si de alte nationalitati, pentru a constata impactul unei eventuale exploatari la Rosia Montana”.

Contracandidatul sau Mircea Geoana (PSD) raspundea aceleiasi intrebari, adresate in cadrul confruntarii electorale televizate, din 3 decembrie: „Pana nu voi fi convins ca acest proiect nu dauneaza mediului inconjurator si lucrurilor care reprezinta valorile dezvoltarii durabile, voi fi impotriva acestui proiect”.

•   Ecologistii: „In Grecia, turistii viziteaza un pietroi”

Ovidiu Iane, candidat la presedentie din partea Partidului Ecologist din Romania, la TVR1 „Tu decizi pentru Romania” din 09.11.09: „Avem, langa Rosia Montana, cea mai veche asezare romaneasca atestata documentar, Abrudul. Vreti sa va dau un exemplu foarte elocvent? Va duceti in Grecia, va plimba ala prin camp vreo 30 de km, va duce si va arata un pietroi, face un cerc in jurul lui si spune: Aici a fost temelia! Si toti se duc si dau bani sa vada pietroiul. E o bucata de istorie”.

„La noi, galeriile de exploatare miniera reprezinta practic inceputurile mineritului si formele de minerit care erau atunci. Multe s-au surpat, multe le-au distrus comunistii, multe s-au distrus prin alte exploatari miniere din zona. Asta nu inseamna ca trebuie sa lasam lucrurile asa. Putem sa exploatam acel potential turistic, sa aratam ca oamenii de acolo o sa traiasca foarte bine”.

•   De poveste se ocupa colegul meu Vasile Timis

Iata ce ne spunea Octavian Stireanu, deputat PSD (2004-2008) si secretar de stat in Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National (MCCPN) in august 2009, la conferinta mass-mediei din diaspora, de la Mangalia: „Intr-o abordare birocratica, as putea sa spun ca de povestea asta se ocupa colegul meu, Vasile Timis, care are biroul de vizavi. Dar nu fac lucrul asta, ca e o lasitate care nu ma caracterizeaza”.

„Ministerul Culturii, in conditiile actuale, nu are cum sa aiba o alta pozitie decat cea echivoca, pe care ati sesizat-o foarte corect. Tema Rosia Montana este o tema care depaseste cu mult granitele institutionale ale acestui minister. Ministerul, e adevarat, reprezinta instrumentul legal care poate sa opereze descarcarea arheologica, deschizand astfel calea investitiilor care sunt acolo. Dar este doar un instrument, imputernicit de lege ca atare”.

„Subiectul insa depaseste perimetrul institutional si al unui secretar de stat si, indraznesc sa spun, chiar al ministrului ca atare. Nu intamplator seful statului a fost acolo, a vazut si a dat un diagnostic, cred corect: adica, trebuie gasita o dreapta cumpanire intre nevoia de conservare a sitului si nevoia dezvoltarii unor investitii importante, cu efecte pozitive in plan social si material. Aceasta dreapta cumpanire este inca in cautare”.

•   Tensiuni si interese similare, in „imobiliare”

„Responsabilitatea deciziei nu apartine numai ministerului nostru. Noi putem sa dam descarcarea arheologica pentru a demola o casa, insa tema Rosia Montana e mult prea mare: prin consecinte, prin anvergura, prin factorii implicati” mai preciza secretarul de stat de la MCCPN.

„In general insa, ministerul se confrunta cu o problema similara: cea a ofensivei de nestavilit, chiar in plina criza financiara, a dezvoltatorilor imobiliari, nevoia de urbanizare a localitatilor -chiar prin metode mai putin „urbane”- si nevoia pe care o reprezinta Ministerul Culturii si Patrimoniului, de a prezerva anumite cladiri, anumite spatii, anumite asezari si zone arheologice”.

„Descarcarea aceastei tensiuni nu se va face decat in piata, in bani. Cine vrea sa demoleze sau sa consolideze o cladire anume, trebuie sa plateasca o taxa prohibitiva, si nu la nivelul catorva sute de mii de lei vechi, cum se intampla acum. Dar asta este o opinie personala, care trebuie analizata”.

„Deci este o tensiune similara in spatiul civic, nu numai cel arheologic, de la Rosia Montana: intre ofensiva celor care vor sa construiasca si rezistenta ministerului care are obligatia, prin lege, de a prezerva acest patrimoniu natural” spunea in luna august pentru Hotnews.ro, Octavian Stireanu de la Ministerul Culturii, Cultelor si Patriomoniului.

•   Taceri  si trompete

Tot intr-un interviu solicitat de Dani Rockhoff (Hotnews.ro) in luna august, fostul ministru al mediului si dezvoltarii durabile, Nicolae Nemirschi (PSD), spunea despre proiectul minier de la Rosia Montana: „NU COMENTEZ”.

Acum, nici nu mai are importanta ce crede ex-ministrul pesedist, intrat in atentia DNA. Asul e provizoriu in mana pedelistei Elena Udrea, care pastoreste cu gratie doua ministere: Mediu si Turism. Astfel, solutii verzi, turistice si artizanale pentru Rosia Montana ar fi, daca ar fi si bunavointa. Sau vointa politica in acest sens.

Vointa politica insa, prin trompeta ministrului Videanu, s-a indreptat de ieri in alta directie: aceea de includere a proiectului de exploatare de la Rosia Montana intr-o strategie guvernamentala. Cu maxima inflacarare, un ministru roman cu salariu de la bugetul de stat, face lobby unui proiect al unei firme private, prin care statului roman ii revin indoielnice beneficii.

Un proiect oprit de Justitia romana si vehement combatut de opinia publica din tara si din strainatate. Un proiect in care miza, care e concentratia de metal din zacamantul vizat pentru exploatare, o stiu doar unii, pe baza unei vechi analize de laborator. Un proiect care urca pretul la bursa al unei companii cu sediul in apartamentul 1501 din Toronto. Un proiect care-i doare, pe foarte multi romani.