Țara care introduce stare de urgență în ajunul alegerilor

Cu o zi înainte de o finală prezidențială foarte strânsă, autoritățile din Ecuador au declarat stare de urgență sâmbătă în șapte dintre cele 24 de provincii ale țării, inclusiv în capitala Quito, spunând că măsura este necesară în eforturile pentru combaterea unei violențe asociate drogurilor în creștere, relatează AFP.

Măsura a fost introdusă pentru o perioadă de 60 de zile și a intrat în vigoare chiar în ajunul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Votul de duminică îi pune față în față pe președintele în exercițiu al Ecuadorului, Daniel Noboa, și pe adversara sa de stânga, Luisa Gonzalez. Decizia vine totodată după cel mai sângeros început de an din istoria țării, în care a fost înregistrată în medie o crimă pe oră.

Starea de urgență se aplică provinciilor din zona de coastă Guayas, Los Rios, Manabi, Santa Elena și El Oro, provinciilor amazoniene Orellana și Sucumbios, respectiv capitalei Quito și orașului minier Camilo Ponce Enriquez. Măsura este valabilă și pentru închisorile din țară.

Conform decretului semnat, președintele Noboa a declarat stare de urgență pe fondul unei „creșteri a violenței, a infracțiunilor grave și a activităților ilegale intense ale grupărilor armate organizate”.

Ordinul suspendă protecția legală în fața perchezițiilor și a intrărilor neautorizate în locuințe și interzice deplasările nocturne în orașele Guayas, Los Rios, Orellana, Sucumbios și Ponce Enriquez.

Nu este prima stare de urgență declarată de actualul președinte

La putere din noiembrie 2023, Noboa a mai declarat stări de urgență pentru a combate ascensiunea bandelor de traficanți de droguri, care au purtat lupte teritoriale sângeroase pentru controlul comerțului ilicit, răspândind teroare în rândul ecuadorienilor de rând.

Pe măsură ce a aplicat politica „pumnului de fier”, rata omuciderilor din țară a scăzut la un nivel record de 38 la 100.000 de locuitori în 2024, față de cele 47 din 2023, dar a rămas cea mai mare din America Latină și anul trecut, arată datele organizației Insight Crime.

În 2024, Noboa a declarat stare de conflict armat intern în Ecuador, ceea ce i-a permis să mențină trupele pe străzi pentru a combate în jur de 20 de grupări de traficanți de droguri asociate unor carteluri internaționale pe care președintele Ecuadorului le consideră „teroriste”.

Este neclar deocamdată în ce măsură vor fi afectate votul de duminică sau decizia alegătorilor.

Totuși, combaterea infracționalității a fost un subiect-cheie pentru Noboa (37 de ani) și rivala sa, Gonzalez (47 de ani), în timp ce aproape 14 milioane de ecuadorieni se pregătesc să decidă cine le va conduce națiunea în următorii patru ani.

O victorie a președintelui în exercițiu ar însemna probabil noi măsuri din politica „pumnului de fier”, care s-a bucurat de un succes mixt. Noboa își dorește trupe americane în Ecuador pentru a combate cartelurile care se luptă pentru controlul fluxului de cocaină prin porturile ecuadoriene către Asia, SUA și Europa.

O victorie a lui Gonzalez, care speră să devină prima femeie președinte din istoria Ecuadorului, ar semnala o reorientare bruscă spre stânga și probabil o răcire a relațiilor cu SUA și președintele Donald Trump.