Teheranul anunță că linia directă de comunicații cu SUA a fost suspendată / Trump a cerut europenilor informații despre posibilele ținte din Iran / Ce urmează
Trump a amenințat în repetate rânduri că Statele Unite ar putea recurge la forța militară dacă guvernul de la Teheran continuă să ucidă demonstranți. O decizie finală nu a fost încă luată, scriu Reuters, Washington Post și Al-Monitor.
Comunicările directe între ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi, și emisarul special al SUA, Steve Witkoff, au fost suspendate, a declarat miercuri un înalt oficial de la Teheran pentru Reuters, după amenințările președintelui Donald Trump de a interveni în contextul protestelor naționale din Iran.
Înaltul oficial a adăugat că amenințările SUA subminează eforturile diplomatice și că potențialele întâlniri între cei doi oficiali pentru a găsi o soluție diplomatică în dosarul nuclear au fost anulate.
Trump a semnalat din nou marți că intenționează să îi sprijine pe manifestanții din Iran. Președintele a indicat că perioada negocierilor cu Teheranul a trecut, afirmând într-o postare pe rețelele sociale că a „anulat toate întâlnirile” cu oficialii iranieni.
Escaladarea tensiunilor dintre Washington și Teheran vine pe fondul informațiilor tot mai dramatice din Iran, care sugerează că mii de manifestanți au fost deja uciși de forțele de securitate.
Consiliul Național de Securitate s-a reunit marți fără Trump pentru a pregăti opțiunile pentru președinte, a declarat o persoană familiarizată cu situația, citată de Washington Post.
Cât de sigur este faptul că Trump va acționa în Iran nu este deocamdată clar.
The Wall Street Journal a relatat duminică că Trump este înclinat să ordone un atac asupra Iranului.
Marți, site-ul Al-Monitor, o publicația cu sediul în SUA care urmărește situația din Orientul Mijlociu, a scris că guvernul israelian rămâne convins că Trump va reuși să depășească opoziția internă americană față de un atac.
„Întrebarea nu este dacă Trump va ataca, ci când și în ce măsură”, a declarat o sursă din domeniul securității pentru Al-Monitor.
SUA au cerut aliaților europeni informații despre posibilele ținte din Iran
Trump a amenințat în repetate rânduri că Statele Unite ar putea recurge la forța militară dacă guvernul de la Teheran continuă să ucidă demonstranți. Alte opțiuni ar putea include intensificarea presiunii economice asupra guvernului, atacuri cibernetice și sprijin sporit pentru mișcarea de protest.
Președintele a fost informat săptămâna trecută cu privire la opțiunile militare și o serie de alte scenarii, potrivit unui fost oficial american familiarizat cu problema.
Acestea includ atacuri cibernetice asupra infrastructurii guvernului iranian, măsuri pentru a contracara blocarea comunicațiilor protestatarilor de către Iran și lovituri asupra țintelor asociate cu serviciile de securitate represive ale Iranului.
Doi oficiali europeni, care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a descrie informații sensibile, au declarat pentru Washington Post că administrația Trump a cerut luni aliaților europeni să împărtășească informații despre posibile ținte din Iran.
Ce ar putea să lovească SUA?
„Nu avem niciun indiciu că președintele Trump va viza instalațiile nucleare. Este mai probabil ca el să vizeze conducerea organizațiilor și forțelor responsabile și implicate în uciderea protestatarilor”, a declarat unul dintre oficiali, citat de Washington Post.
Opoziție în lumea MAGA
În ciuda declarațiilor publice agresive, președintele pare mai puțin sigur în privat, potrivit persoanelor apropiate Casei Albe, citate de Washington Post.
Unii au spus că președintele e mai puțin entuziast decât înainte de bombardamentele din iunie anul trecut. O altă sursă a spus că este neclar ce ar putea decide Trump.
Una dintre probleme este că unii aliați politici ai președintelui sunt împotriva unei intervenții și avertizează asupra pericolelor implicării într-un alt conflict internațional și asupra costurilor interne ale abandonării politicii externe „America First” pe care Trump a promovat-o în campania electorală.
Vicepreședintele JD Vance ar fi unul dintre acești opozanți, au precizat mai multe surse.
În lumea mai mare MAGA, Vance nu e singur. „Nu ne interesează să facem Iranul măreț din nou”, a declarat luni Stephen Bannon, fost consilier al lui Trump și una dintre puținele voci republicane care s-au pronunțat public împotriva unui atac.
Probleme logistice
O problemă este în continuare lipsa resurselor militare în regiune, au spus mai mulți comentatori.
Portavionul USS Gerald R. Ford a părăsit portul său de origine, Norfolk, în iunie, pentru a naviga în Marea Mediterană în sprijinul Israelului. Acesta a fost redirecționat de secretarul apărării Pete Hegseth către Caraibe în noiembrie, pe măsură ce Pentagonul și-a intensificat acțiunile în Venezuela.
Celelalte două portavioane dislocate în prezent se află în Indo-Pacific. Luni, USS George Washington se afla în portul din Japonia, iar USS Abraham Lincoln se afla în Marea Chinei de Sud, și nu existau indicii că ar urma să fie dislocat în regiune, a declarat un oficial american.
Administrația „pur și simplu nu dispune în acest moment de resursele necesare în regiune pentru a lansa un atac complet fără a risca represalii”, a declarat persoana familiarizată cu gândirea administrației.
„A trebuit să retragem o mare parte din resursele noastre din Centcom pentru a sprijini (operațiunile din) Venezuela”, a spus sursa.
Dar Washingtonul are opțiuni. În apropiere se află mai multe distrugătoare capabile să lanseze rachete cu rază lungă de acțiune și, probabil, submarine cu rachete balistice.
Forțele americane au folosit fără probleme platforme de atac mai puțin obișnuite, cum ar fi bombardierele invizibile B-2 cu baza în SUA, care au zburat 36 de ore fără oprire pentru a ataca Iranul în timpul operațiunii Midnight Hammer.
Îngrijorare în regiune
Pe măsură ce îngrijorarea crește în regiune, Oman, Qatar și alte guverne ale căror oficiali au servit drept intermediari în trecut au contactat ambele părți, au declarat mai mulți oficiali regionali, dar nu au primit niciun răspuns din partea administrației.
Între timp, cererile SUA și Israelului față de Teheran s-au intensificat, incluzând demontarea sistemului de rachete balistice al Iranului și încetarea oricărui sprijin pentru milițiile proxy din regiune, în special Hezbollah din Liban.
Aliații din Golful Persic au încurajat administrația să continue negocierile, îngrijorați că prăbușirea guvernului iranian ar putea declanșa un război civil sau ar putea crea un stat eșuat, mare și puternic înarmat, similar cu Libia sau Siria.
Foști oficiali au avertizat, de asemenea, că răsturnarea regimului iranian și destituirea liderului suprem Ali Khamenei ar putea oferi putere extremiștilor, care ar fi mai agresivi față de SUA și Israel, inclusiv prin accelerarea eforturilor de construire a unei bombe nucleare.
INTERVIURILE HotNews.ro