Teme esențiale pe care oamenii politici le ocolesc: fertilitatea în scădere și depopularea României

În anul 2023, numărul de nou-născuți din România a fost de 155.418 născuți-vii, anul trecut fiind anul cu cele mai puține nașteri din 1930 încoace. Pe proiectiile demografice ale Statisticii, în următorii 10 ani am putea avea circa 17,5 milioane locuitori (iar în scenariul pesimist chiar 16,5 milioane). Rata natalității a fost, în anul 2023, de 7,1 născuți-vii la 1.000 locuitori, în scădere față de cea din 2022.

În UE, rata totală de fertilitate în 2022 a fost de 1,46 născuți-vii per femeie în UE, ceea ce reprezintă o nouă scădere, după ce în 2021 rata totală de fertilitate a fost de 1,53.

„Ne aflăm astăzi în apropierea momentului în care generațiile 1967-1968 și cele care au urmat, generații mari, ajung în populația de 60 ani și peste. La începutul anului 2028 generația 1967 va avea 60 de ani, în anul următor o va urma generația 1968 și apoi li se vor alătura în anii următori generațiile următoare, cu efective mari. Marile diferențe dintre mărimea generațiilor 1967-1968 și următoarele, pe de o parte, și generațiile mici din anii 1957-1966, pe de ală parte, vor marca întreaga structură pe vârste în viitor”, explică profesorul Vasile Ghețău în articolul „Perspectivele populației României în acest secol. Cu accent pe populatia în vârstă de 60 ani și peste.”

În 2022, Franța a avut cea mai mare fertilitate totală din UE (1,79 născuți vii per femeie), urmată de România (1,71), Bulgaria (1,65) și Cehia (1,64). În schimb, cele mai scăzute rate de fertilitate au fost observate în Malta (1,08 nașteri per femeie), Spania (1,16) și Italia (1,24).

Coreea de Sud, Italia și alte națiuni se luptă și ele cu depopularea. Restul lumii dezvoltate se va confrunta cu ea în curând, amenințând potențial abundența care a modelat acum viața pentru generații, mai arată un studiu recent publicat de revista The Lancet.

Pentru România, studiul estimează scăderea ratei fertilității la 1,26.

Rata fertilității a scăzut în SUA la 1,62 nașteri per femeie în 2023, aceasta fiind cea mai scăzută rată înregistrată de când guvernul a început să o urmărească în anii 1930. Scăderea reflectă o tendință dezastruoasă, pe măsură ce femeile americane se confruntă cu provocările economice și sociale care i-au determinat pe unii să renunțe sau să amâne să aibă copii. Româncele au mai puțini copii, pe care îi fac mai târziu în viață. Ele își prioritizează cariera, stilul de viață și au acces mult mai larg la mijloace contraceptive.

Economistul Philip Pilkington vorbea într-un articol despre „contradicția trecută cu vederea a capitalismului”. Creșterea creează bogăție, dar bogăția reduce rata natalității – o schimbare care, în timp, duce la încetinirea creșterii economice. Într-o lume mai bogată, ar putea fi din ce în ce mai puțini oameni care să genereze idei noi, iar societățile îmbătrânite au mai puțină energie și resurse pentru a le aplica.

Scăderea ratelor de fertilitate în majoritatea țărilor în următorul sfert de secol va conduce la o schimbare demografică globală care va avea un impact social și economic de anvergură, potrivit unui nou studiu. Trei sferturi dintre națiuni vor scădea sub ratele de înlocuire a populației până în 2050, lăsând creșterea concentrată într-un număr mic de state sărace din Africa subsahariană și Asia.

Cercetarea publicată în jurnalul medical The Lancet evidențiază decalajul din ce în ce mai accentuat dintre țările care încă conduc la creșterea populației și cele în care numărul de nașteri este în scădere.

„Ne confruntăm cu schimbări sociale uimitoare”, a spus Stein Emil Vollset, autor principal al lucrării. „Lumea va aborda simultan un „baby boom” în unele țări și un „baby bust” în altele.”

Studiul, făcut pe 204 de țări și teritorii estimează că în 76% fertilitatea va scădea sub rata de înlocuire a populației până în 2050 – iar numărul lor va crește la 97% până în 2100.

Proporția născuților vii din țările cu venituri mici este estimată să se dubleze de la 18 la sută în 2021 până la 35 la sută până la sfârșitul secolului. Se estimează că țările din Africa Subsahariană vor reprezenta jumătate din nașterile globale până în 2100.

„Implicațiile sunt imense”, a spus Natalia Bhattacharjee, co-autor al studiului. „Aceste tendințe viitoare ale ratelor de fertilitate și al născuților vii vor reconfigura complet economia globală și echilibrul internațional de putere – și vor necesita reorganizarea societăților.”

ONU estimează că populația globală ar putea crește de la cifra actuală de aproximativ 8 miliarde la 9,7 miliarde în 2050 și va atinge un vârf de aproape 10,4 miliarde la mijlocul anilor 2080. Dar aceste cifre maschează modul în care așa-numita rată totală de fertilitate – numărul mediu de copii născuți de o femeie într-o viață – a scăzut deja în unele țări sub nivelul de 2,1 necesar pentru înlocuirea populației.

Se estimează că rata de fertilitate (RF) va fi de 1,44 în 2050, în timp ce cel din Coreea de Sud va avea cel mai scăzut nivel de 0,82 din lume. Până în 2100, se așteaptă ca doar șase țări să aibă RF mai mari de 2,1: Tadjikistanul din Asia Centrală, insulele Pacificului Tonga și Samoa și națiunile africane din Somalia, Ciad și Niger.

În general, pe măsură ce țările devin mai bogate, femeile tind să aibă mai puțini copii – o tendință întărită de politicile de stat, cum ar fi regula copilului unic impusă de China între 1980 și 2016.

Unele țări, cum ar fi Japonia și Ungaria, au încercat în ultimii ani să crească natalitatea prin stimulente precum scutiri fiscale și îngrijirea copiilor mai ieftine, deși nicio măsură nu pare să fi avut impactul scontat.

Sursa foto: © Fizkes | Dreamstime.com