Teoria conspiratiei in cazul mortii lui Dan Condrea. Conspiratorii interesati

Cuplul caraghios Ponta – Ghita a dat aseara o noua proba de imaturitate si rea-credinta in cazul mortii lui Dan Condrea. Daca in cazul publicului larg e absolut normal sa asteptam aderenta la teoriile conspiratiei (asa e peste tot in lume), in cazul liderilor de opinie si al politicienilor e normal sa asteptam retinere si judecarea cazului pe baza faptelor. Alaturi de Ponta si Ghita – ambii cu pata pusa pe servicii si procurori din cauza propriilor dosare penale – alti lideri de opinie alimenteaza pista asasinatului comandat de servicii (adica de SRI). Probe nu avem deocamdata.

Vlad Petreanu scrie, bazindu-se pe cunoasterea topografiei, ca e greu de imaginat cum putea fi pusa in practica asasinarea lui Condrea in acel loc, la acel moment. Nu conteaza insa, pentru apologetii conspiratiilor e suficienta o banuiala ca sa umple ecranele TV, blogurile, site-urile si Facebook-ul cu afirmatia directa „L-au omorit!”.

Hai sa luam pe rind ipotezele.

Prima ar fi accidentul. E ipoteza pe care adeptii teoriei conspiratiei si doritorii de rating o dezavueaza puternic. Daca ar fi doar un accident, s-ar duce pe apa Simbetei toate discutiile savante care se prefigureaza pentru urmatoarea saptamina – luna.

Si totusi. Exista citeva elemente certe pe care putem sa le luam in seama daca sintem de buna credinta.

Condrea, patronul Hexi Pharma, era supus unei presiuni uriase dupa izbucnirea scandalului legat de diluarea in fabrica sa a dezinfectantului. Exista posibilitatea ca un astfel de stres sa duca la oboseala extrema, atacuri de panica, nopti nedormite etc. Toate pot duce la scaderea concentrarii la volan, o stim aproape toti de pe pielea noastra.

Condrea tocmai isi schimbase masina. In locul unui SUV puternic (Porsche Cayenne) circula cu un Opel din 2010. E posibil ca Dan Condrea sa nu fi gestionat corect o masina mai slaba.

Astazi am aflat ca patronul Hexi Pharma vorbea la telefon in timpul accidentului. Avem nenumarate accidente produse in acest fel, cel mai cunoscut fiind al ziaristei Iuliana Gatej.

A doua ipoteza ar fi sinuciderea. Nu avem nici o scrisoare de adio, nici o proba ca barbatul de 41 de ani ar fi planuit sa-si ia viata, cu exceptia unei declaratii a unei vecine, consemnata de Catalin Tolontan. Cu toate acestea, presiunea publica uriasa asupra sa poate conduce la un astfel de deznodamint. Nu ar fi prima oara cind un personaj neobisnuit cu luminile scenei sa clacheze sub un astfel de stres. Mai cu seama ca a doua zi urma sa vina din nou la Parchet, unde era probabila retinerea sa sau plasarea sub arest la domiciliu.

• Daca sinuciderea va fi stabilita clar drept cauza a mortii, putem sa ne intrebam daca s-a sinucis pentru ca a clacat sau pentru ca a fost impins, presat sa o faca. Si cu aceasta intrebare ne indreptam spre al treilea scenariu.

A treia ipoteza e asasinarea (de catre servicii secrete sau acolitii care l-au ajutat sa construiasca imperiul farmaceutic). Nu exista nici o proba, dar este cea mai seducatoare pentru zeci de lideri de opinie. Pe ce se bazeaza? Pe intuitia ca Dan Condrea ar fi fost ajutat de servicii sa-si construiasca si dezvolte business-ul pe baze ilegale si imorale. Iar, cind Condrea a intrat in vizorul justitiei, acesti protectori din umbra s-ar fi simtit amenintati si asasinatul ar fi fost singurul mod de auto-protectie.

E o teza seducatoare pentru public, pentru ca are toate ingredientele unui film de Hollywood. Dar exista doua niveluri de discutie. Unul este cel al publicului, al doilea este cel al liderilor de opinie. Tocmai pentru ca sint lideri de opinie, acesti vectori de informare si influentare trebuie sa fie extrem de atenti si precauti cind discuta astfel de scenarii. Derapajele sint facile, pastrarea echilibrului e dificila. Derapajele nu doar risca sa dezinformeze si sa manipuleze. Derapajele risca sa sadeasca (cu consecinte greu de cuantificat pe termen lung) neincrederea in institutii si sisteme, indiferent de realitati.

Or, am vazut cu totii aseara si azi ziaristi, moderatori, analisti si citiva politicieni care au turnat gaz peste focul imaginarului colectiv. I-am vazut pe Ghita si Ponta sarind in sus de teama confiscarii statului de catre „mafioti” neprecizati (a se citi servicii si procurori), denuntind „frica, suspiciunea și forțe nevăzute care de fapt ne decid viața!”. Nu va lasati inselati, amindoi au o rafuiala proprie cu serviciile si cu procurorii pentru ca amindoi cred ca sint tradati de servicii si procurori. Sa nu mai vorbim de Ghita, pentru care filajul si intimidarile la adresa adversarilor nu sint notiuni deloc straine. Am vazut-o chiar si pe Monica Macovei declarind, nici mai mult, nici mai putin, decit ca „Am dubii că e vorba de cadavrul lui Dan Condrea; autorităţile să ne spună clar cine era în maşină”.

Observati o radicalizare a discursului. Cei interesati sa vinda scenariul cu serviciile care l-au omorat pe Dan Condrea nu se abtin sa nu duca acuzatiile impotriva SRI la un nivel superior: serviciile nu doar ca au scapat de sub control, ca asculta si urmaresc pe toata lumea din tara asta, dar mai nou „Astia ne si omoara”. Ei proiecteaza imaginea unor servicii monstruoase, sangeroase, gata oricand de cea mai atroce crima impotriva propriilor cetateni.

Pina acum nu avem nici o informatie ca a fost un act premeditat, ca cineva a montat pe masina lui Condrea un dispozitiv care sa-l faca sa piarda directia, ca i-a taiat cablurile de la frine sau ca a intervenit in vreun fel asupra automobilului sau asupra soferului. Cu toate astea, teoria asasinatului continua sa faca furori.

E absolut normal sa ne punem intrebari, mai cu seama intr-un dosar atit de important precum cel al fraudarii dezinfectantilor. E absolut normal sa chestionam comportamentul institutiilor din sanatate si al SRI, serviciu care aveau in atributii inclusiv sanatatea publica. Pentru un ziarist onest, asta e datoria, nu e un lux. Dar sa arunci verdicte intr-un caz inca neclar, sa vinzi publicului povesti cu asasini cind inca nu ai nici macar rezultatele expertizei medico-legale, asta nu mai e de inteles. Vorbim de derapaje. Unele motivate de interese personale, altele motivate de nevoia de rating. La fel de nocive amindoua, la fel de daunatoare pentru sanatatea dezbaterii publice.