Sari direct la conținut

Tesiunea ridicată afectează creierul, iar persoanele între 40 și 60 de ani sunt cele mai vulnerabile. Cum ajută medicamentele și ce alimentație este indicată 

HotNews.ro
Tesiunea ridicată afectează creierul, iar persoanele între 40 și 60 de ani sunt cele mai vulnerabile. Cum ajută medicamentele și ce alimentație este indicată 
Persoanele cu hipertensiune necesită o supraveghere medicală atentă, iar medicația trebuie ajustată periodic în funcție de răspunsul organismului SURSA FOTO: © Fizkes | Dreamstime.com

Milioane de persoane care iau medicamente pentru hipertensiune arterială riscă să dezvolte probleme de memorie, chiar dacă urmează corect tratamentul prescris. O cercetare publicată în revista Neurology arată că valorile considerate până acum normale pentru tensiunea arterială nu protejează suficient creierul. Studiul, realizat de cercetătorii Facultății de Medicină Wake Forest, din SUA, demonstrează că este nevoie de un control mai strict al tensiunii pentru a preveni deteriorarea cognitivă. În plus, și alimentația este extrem de importantă.

Oamenii de știință au urmărit evoluția a 9.361 de pacienți cu hipertensiune arterială și risc cardiovascular crescut. Participanții, cu vârste peste 50 de ani din Statele Unite și Puerto Rico, au fost împărțiți în două grupuri. Primul grup a primit tratament pentru menținerea tensiunii sistolice sub valoarea standard de 140 mmHg. Al doilea grup a primit tratament intensiv, țintind valori sub 120 mmHg.

Din cei 4.232 de participanți evaluați pe parcursul studiului, 293 de persoane din grupul cu tratament standard au dezvoltat probleme cognitive. În schimb, în grupul cu tratament intensiv, doar 248 de persoane au prezentat semne de deteriorare a memoriei.

„Pe o perioadă medie de aproape 7 ani de urmărire, am observat că reducerea semnificativă din punct de vedere statistic a ratei de deteriorare cognitivă (compozit al declinului cognitiv ușor sau demenței probabile), raportată anterior, a fost menținută”, scriu cercetătorii în lucrarea lor de studiu.

„Efectul estimat asupra demenței probabile, deși nu a fost semnificativ din punct de vedere statistic, a fost similar cu analiza principală a studiului, arătând o incidență mai scăzută a demenței probabile asociată cu tratamentul intensiv”, au adăugat aceștia.

Cum afectează tensiunea arterială creierul

Dr. José Morales, neurolog vascular la Centrul Providence Saint John’s, din SUA, a explicat legătura dintre tensiunea arterială și funcțiile cognitive:

„Tensiunea arterială crescută provoacă leziuni ale organelor țintă din creier. Deși este mai frecvent asociată cu accidentul vascular cerebral, efectele sale insidioase se manifestă prin deteriorarea funcției cognitive. Modificările subclinice pot fi nedetectabile sau inobservabile datorită rezervei cognitive, dar gradul sau întinderea leziunilor cerebrale care duc la deteriorarea cognitivă se dezvoltă cel mai probabil pe parcursul mai multor ani, progresând treptat.”

Cercetările din 2022 aduc o precizare suplimentară: perioada în care tensiunea arterială nu e ținută sub control determină amploarea deteriorării cognitive. Altfel spus, cu cât tensiunea rămâne ridicată mai mult timp, cu atât riscul problemelor de memorie crește.

Vârsta critică pentru intervenție și opțiunile de tratament

Dr. Cheng-Han Chen, cardiolog la Centrul Medical MemorialCare Saddleback, SUA, a precizat care e intervalul în care creierul este cel mai vulnerabil la efectele tensiunii arteriale crescute: între 40 și 60 de ani. În această perioadă, modificările din organism pot declanșa un proces de deteriorare cognitivă care devine vizibil abia după mulți ani.

Pentru menținerea tensiunii arteriale sub 120 mmHg, medicii folosesc mai multe categorii de medicamente. Inițial, recomandă o doză mică de medicament, însă mulți pacienți cu hipertensiune pot avea nevoie să combine două sau mai multe medicamente pentru a-și controla tensiunea arterială, în funcție de fiecare caz și de eventualele afecțiuni preexistente.

Monitorizarea și ajustarea tratamentului

Menținerea tensiunii sub 120 mmHg necesită o supraveghere medicală atentă, iar medicația trebuie ajustată periodic în funcție de răspunsul organismului. Studiul SPRINT arată că acest efort suplimentar aduce beneficii semnificative pentru sănătatea creierului.

Specialiștii recomandă măsurarea regulată a tensiunii arteriale în condiții standardizate și notarea valorilor într-un jurnal personal.

Tensiometrele moderne, conectate la aplicații pentru telefon, permit monitorizarea precisă și transmiterea automată a valorilor către medic. Astfel, tratamentul poate fi ajustat prompt când este necesar.

Alimente care scad tensiunea arterială

Alături de tratamentul medicamentos, Victoria Taylor, nutritionistă în cadrul British Heart Foundation, recomandă o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și cereale integrale, pentru menținerea tensiunii arteriale la valori optime. 

„Dacă ai hipertensiune arterială, unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru a o gestiona este alimentația. În anii ’90, cercetătorii de la Institutul Național al Inimii, Plămânilor și Sângelui din SUA au dezvoltat o dietă special concepută pentru a combate hipertensiunea – Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension). De-a lungul timpului, numeroase studii au confirmat eficiența acesteia,” a explicat experta în nutriție. 

Iată mai jos care sunt principiile acestui tip de dietă. 

1. Mănâncă multe fructe și legume

Cercetările recente, inclusiv cele realizate sub egida British Heart Foundation, evidențiază proprietățile benefice ale sfeclei roșii în reglarea tensiunii arteriale. Efectul său se datorează concentrației ridicate de nitrați, compuși care facilitează dilatarea vaselor sangvine. Aceste substanțe benefice se regăsesc și în spanac, țelină, kale, banane și căpșuni. 

De menționat că toate fructele și legumele reprezintă surse valoroase de potasiu, mineral important pentru menținerea tensiunii arteriale normale. Se recomandă obținerea potasiului exclusiv din surse alimentare naturale, evitând suplimentele, deoarece dozele excesive pot perturba ritmul cardiac și pot fi riscante pentru persoanele cu afecțiuni renale sau care urmează tratament diuretic.

2. Înlocuiește pâinea albă cu cerealele integrale

Cerealele integrale, precum orezul brun, pâinea integrală și ovăzul, sunt mult mai bogate în nutrienți și fibre comparativ cu variantele rafinate (pâine albă, paste albe, orez alb). Potrivit studiilor, un consum mai mare de fibre este asociat cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare. În special, beta-glucanii din ovăz pot ajuta la reducerea tensiunii arteriale.

De asemenea, o dietă bogată în fibre este benefică pentru controlul greutății, lucru care contribuie indirect la reglarea tensiunii arteriale.

3. Alege proteine slabe

Sursele de proteine slabe sunt mai sărace în calorii și grăsimi nesănătoase, dar asigură senzația de sațietate mai mult timp, ajutând astfel la menținerea unei greutăți optime – un factor important în controlul tensiunii arteriale.

Se recomandă consumul de carne de pasăre, pește, ouă și leguminoase, în detrimentul cărnii roșii și al preparatelor procesate.

4. Optează pentru produse lactate cu conținut redus de grăsimi

Produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi pot fi integrate cu succes într-o alimentație echilibrată. Complexul lor nutrițional, în special calciul, ajută la menținerea unor valori normale ale tensiunii arteriale. Se recomandă alegerea variantelor semi-degresate sau degresate, care păstrează beneficiile nutriționale, limitând aportul de grăsimi saturate.

Alte strategii pentru a reduce tensiunea arterială

Pe lângă alimentație, există și alte măsuri importante pentru menținerea tensiunii arteriale în limite normale:

  • Respectarea tratamentului prescris de medic,
  • Activitatea fizică regulată,
  • Renunțarea la fumat,
  • Menținerea unei greutăți sănătoase,
  • Reducerea consumului de sare,
  • Evitarea alcoolului. 

Patru alimente de evitat dacă suferi de hipertensiune arterială

Nutritionistul British Heart Foundation menționează că nu este necesar să excluzi complet din dietă următoarele alimente, dar este important să fii atent la cantitatea pe care o consumi.

1. Alimente bogate în sare

Aportul zilnic de sare nu ar trebui să depășească 6 grame, echivalentul unei lingurițe. Cu toate acestea, multe persoane consumă mai mult. 

Cea mai mare parte a sării provine din alimentele procesate și ambalate, cum ar fi măslinele, chipsurile, sosurile, murăturile, mezelurile (șuncă, bacon, cârnați), dar și din produse de bază precum pâinea și cerealele pentru micul dejun. Pentru a reduce consumul de sare, este util să verifici etichetele produselor și să alegi variante cu un conținut scăzut de sodiu. 

2. Alimente cu mult zahăr și grăsimi

Deși zahărul și grăsimile nu influențează direct tensiunea arterială, alimentele cu conținut ridicat de zahăr și grăsimi sunt, de obicei, foarte calorice. Un consum excesiv poate duce la creșterea în greutate, iar surplusul de kilograme este un factor de risc cunoscut al hipertensiunii arteriale.

Pentru a menține un echilibru, este recomandat să optezi pentru gustări sănătoase între mese, precum fructe proaspete sau iaurt natural. Dacă ai nevoie de o gustare în timpul zilei, poți lua cu tine o mână de nuci și fructe uscate.

3. Alcoolul

Consumul de alcool trebuie menținut în limite moderate, deoarece excesul poate duce la creșterea tensiunii arteriale și la acumularea de kilograme în timp. De asemenea, este benefic să îți distribui zilele în care consumi alcool și să incluzi și zile fără alcool în rutina ta.

4. Excesul de cofeină

Cofeina poate duce la o creștere temporară a tensiunii arteriale, dar efectul este, de obicei, de scurtă durată și se diminuează la persoanele care consumă cafea în mod regulat. Pentru majoritatea oamenilor, un consum moderat de 4-5 cești de cafea pe zi nu reprezintă o problemă. Cu toate acestea, unele persoane sunt mai sensibile la cofeină, iar un consum excesiv poate influența tensiunea arterială.

Cofeina nu se regăsește doar în cafea și ceai, ci și în băuturile energizante, ciocolată și unele băuturi răcoritoare, precum cola.

SURSA FOTO: Dreamstime.com

INTERVIURILE HotNews.ro