Test din Est pentru NATO: Romania si alte opt tari ex-comuniste cer masuri suplimentare de asigurare impotriva unei Rusii agresive

Noua presedinti din state est si central-europene, reuniti miercuri la Bucuresti, cer NATO masuri suplimentare pentru asigurarea flancului estic in fata „posturii agresive a Rusiei”. Cei noua presedinti cer, intr-o declaratie comuna, „noi angajamente de asigurare şi adaptare în legătură cu procedurile NATO, structurile, forţele şi infrastructura de apărare„. Cererea celor noua tari estice pune presiune pe NATO inaintea summit-uli de anul viitor, pe fondul impotrivirii Germaniei si altor state NATO din „vechea Europa”, care nu vor sa irite Rusia.

„Astfel de măsuri (suplimentare – n.red.), care urmăresc să întărească apărarea şi capacitatea noastră de descurajare, vor adapta Alianţa la mediul de securitate actual fundamental schimbat”, se arata in declaratia comuna semnata de Preşedinţii Republicii Bulgaria, Republicii Estonia, Ungariei, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Polonia, României, Republicii Slovacia şi Preşedintele Camerei Deputaţilor a Parlamentului Republicii Cehe.

Reamintim ca liderii statelor membre NATO au decis in septembrie 2014 o serie de masuri de asigurare a tarilor din Est impotriva atitudinii agresive a Rusiei, care la acel moment anexase ilegal Crimeea si incepuse de facto un razboi cu Ucraina prin intermediul unor asa-zise forte separatiste.

Masurile decise in 2014, multe dintre ele implementate, inseamna exercitii militare comune, crearea unei forte de reactie rapida, crearea de comandamente NATO in statele estice. Totusi, NATO s-a ferit sa incalce tratatul cu Rusia prin amplasarea de baze permanente in statele din est.

Acum, cei 9 lideri prezenti la Bucuresti au exprimat in declaratia comuna cererea ca NATO sa suplimenteze aceste eforturi. Totusi, din textul final al declaratiei lipseste orice referire la baze permanente NATO, decizie careia i se impotrivesc atat vechile state europene si fata de care nici SUA nu si-au exprimat aprobarea.

Ce asteapta deci liderii statelor estice de la NATO? Probabil noi formule flexibile care sa asigure mai multe trupe NATO si mai mult armament pe teritoriile statelor cele mai expuse agresiunii Rusiei: Letonia, Lituania, Estonia, Polonia si Romania.

Ramane de vazut daca cei 9 (alaturi de alti potentiali aliati, posibil Marea Britanie) vor reusi sa isi impuna cererile la summit-ul decisiv al NATO de la anul viitor, din Varsovia. Vor infrange reticenta statelor din vechea Europa, care isi doresc sa nu irite Rusia? Vor reusi sa atraga sustinerea decisiva a SUA?

Un prim pas a fost facut: Romania, Polonia si balticele (cele 5 tari cele mai afectate de posibila agresiune a Rusiei) au reusit sa atraga alturi de ele in aceasta Declaratie comuna statele est si central-europene care au avut pana acum o pozitie mai rezervata fata de Rusia: Cehia, Slovacia, si Ungaria.

Declaraţie comună privind „Solidaritatea Aliată şi Responsabilitatea Comună” (Sursa: Administratia Prezidentiala):

„Noi, Preşedinţii Republicii Bulgaria, Republicii Estonia, Ungariei, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Polonia, României, Republicii Slovacia şi Preşedintele Camerei Deputaţilor a Parlamentului Republicii Cehe;

Reafirmând puternicul nostru ataşament pentru valorile libertăţii, democraţiei şi drepturilor omului, precum şi pentru principiile dreptului internaţional, în special cele privind suveranitatea, integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor statelor, vitale pentru securitatea în spaţiul euro-atlantic;

Subliniind angajamentul nostru ferm pentru:

– o Alianţă Nord-Atlantică puternică, construită pe solidaritate, capabilă să răspundă eficient provocărilor şi amenințărilor de securitate pe termen lung cu care ne confruntăm în vecinătatea noastră estică, sudică şi dincolo de aceste zone;

– o legătură transatlantică solidă, bazată pe o împărţire echitabilă a sarcinilor, pe coeziune, pe indivizibilitatea securităţii, pe solidaritate şi pe responsabilitate comună;

– un accent reînnoit privind principiul apărării colective a NATO, cu acordarea atenţiei cuvenite gestionării crizelor şi securităţii prin cooperare;

– extinderea zonei de pace, securitate şi stabilitate, definită de valorile şi principiile euro-atlantice, concretizată în politicile NATO de parteneriate şi a “uşilor deschise”;

Recunoscând volatilitatea situaţiei globale de securitate şi caracterul imprevizibil al ameninţărilor şi provocărilor cu care se confruntă întreaga comunitate trans-atlantică;

Reamintind că acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, inclusiv anexarea ilegală şi ilegitimă a Crimeii, sprijinul acordat separatiştilor din Ucraina, precum şi activităţile militare ale Rusiei desfăşurate în vecinătatea noastră, subminează arhitectura de securitate europeană;

Luând notă că, în mediul caracterizat de provocările curente, statele noastre şi-au sporit responsabilităţile în asigurarea păcii, stabilităţii şi prosperităţii în aria cuprinsă între Marea Baltică şi Marea Neagră;

Reafirmând solidaritatea noastră durabilă cu Aliaţii din sudul Europei pentru a face faţă ameninţărilor şi provocărilor de securitate;

Salutând contribuţia Aliaţilor în furnizarea măsurilor de reasigurare pentru întărirea securităţii trans-atlantice;

Recunoscând interesul împărtăşit al ţărilor noastre pentru o continuă dezvoltare eficientă a cooperării în regiunea noastră;

Subliniind importanţa crucială a viitorului Summit de la Varşovia;

Am convenit că:

1. Vom continua să acţionăm consistent în spiritul unităţii şi solidarităţii NATO, precum şi pentru întărirea legăturii transatlantice, vitale pentru Alianţă, pentru a fi pregătiţi să facem faţă ameninţărilor şi provocărilor, indiferent de unde vin acestea;

2. În concordanţă cu deciziile Summit-ului din Ţara Galilor şi în perspectiva Summit-ului de la Varşovia, vom acţiona împreună cu alţi Aliaţi pentru a întări flancul estic al NATO. Implementarea completă a Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale şi adaptarea strategică pe termen lung a Alianţei, pe dimensiunile politică, militară şi instituţională, vor fi de o importanţă crucială în această privinţă. Astfel, Summit-ul de la Varşovia constituie momentul propice pentru a lua decizii privind noi angajamente Aliate de asigurare şi adaptare în legătură cu procedurile NATO, structurile, forţele şi infrastructura de apărare. Astfel de măsuri, care urmăresc să întărească apărarea şi capacitatea noastră de descurajare, vor adapta Alianţa la mediul de securitate actual fundamental schimbat;

3. Vom contribui activ la conturarea răspunsului strategic Aliat pentru ameninţările şi riscurile de securitate pe termen lung cu care ne confruntăm împreună în est. Ne vom uni eforturile pentru a securiza, acolo unde este necesar, o prezenţă militară Aliată robustă, credibilă şi sustenabilă în regiunea noastră;

4. Conştienţi de faptul că o împărţire adecvată a sarcinilor şi investiţiilor în securitate şi apărare sunt vitale pentru apărarea valorilor şi intereselor care definesc comunitatea noastră euro-atlantică, rămânem angajaţi să alocăm 2% din PIB apărării, conform liniilor trasate prin Angajamentul privind investiţiile în domeniul apărării de la Summit-ul din Ţara Galilor, precum şi pentru dezvoltarea capabilităţilor noastre de rezistenţă şi apărare, în concordanţă cu angajamentele luate în cadrul Alianţei;

5. Vom continua să sprijinim politica “uşilor deschise” a NATO, care constituie unul dintre cele mai mari succese ale Alianţei. Rămânem angajaţi în sprijinirea şi oferirea de asistenţă ţărilor aspirante pentru îndeplinirea obiectivelor lor euro-atlantice;

6. Vom promova o cooperare intensificată cu partenerii NATO, în special cu cei din vecinătatea noastră, utilizând în cel mai bun mod cu putinţă instrumentele existente. Acordarea asistenței în construcția rezistenţei lor împotriva potenţialelor ameninţări şi a abilităţii de a contribui la activităţile NATO constituie pentru noi o prioritate. Sprijinim o abordare integrată şi cu adevărat strategică în raport cu aceşti parteneri;

7. Rămânând profund preocupaţi de continua postură agresivă a Rusiei, vom rămâne fermi asupra necesităţii ca Rusia să revină la respectarea dreptului internaţional şi a obligaţiilor internaţionale, a responsabilităţilor şi angajamentelor sale, ca o pre-condiţie pentru o relaţie NATO-Rusia bazată pe încredere şi siguranţa;

8. Vom menţine şi ne vom intensifica implicarea în elaborarea unui răspuns comun faţă de riscurile emergente, cu accent deosebit asupra războiului hibrid, apărării cibernetice, securităţii energetice şi comunicării strategice;

9. Dată fiind complexitatea ameninţărilor şi provocărilor curente, vom susține adâncirea cooperării NATO-UE.

Ne angajam să utilizăm şi în viitor această platformă deschisă de consultări şi dialog pentru a promova abordări şi proiecte comune în beneficiul securităţii euro-atlantice.”