The Sunday Times: UE dă înapoi în privința numirii Laurei Codruța Koveși, spaima politicienilor corupți ai României

În cinci ani, în calitate de procuror de top anti-corupție, Laura Codruța Koveși a închis sute de oficiali și politicieni corupți, încântând publicul cu represalii asupra unei clase conducătoare corupte, scrie The Sunday Times.

Drept urmare, ea și familia ei au fost spionate. Ea a fost concediată în iulie anul trecut și i s-a interzis să părăsească țara sau să vorbească reporterilor.

A fost o încercare nerușinată de a împiedica numirea sacă primul Procuror șef al Uniunii Europene, spune ea, și a reduce la tăcere un puternic adversar al elitei conducătoare.

După multe luni istovitoare încare s-a apărat, ea este liberă să vorbească public. „Ei au decis să mă concedieze, fără să mă cheme sărăspund vreunei plângeri, fără probe, fără nici un drept de recurs – pur și simplu”, a spus Koveși.

Acesta a fost doar începutul chinului ei. Cu câteva zile înainte ca guvernele UE să aleagă un procuror de top pentru a investiga utilizarea ilegală a fondurilor UE, autoritățile române au depus acuzații de luare de mită, abuz în serviciu și sperjur împotriva ei.

Mulți au văzut-o ca pe o încercare de a-i torpilacandidatura și a elimina un spirit de responsabilitate care a apărut într-unadintre cele mai corupte țări dinEuropa.

„De ce au făcut-o? Pentru că mi-am făcut treaba „, a declarat ea. „Nu a fost un atac personal asupramea, a fost un semnal pentru alți judecători și procurori – dacă mergeți prea departe, veți ajunge ca ea”.

În luna aprilie, instanța supremă din România a respins acuzațiile și a eliminat restricțiile privinddeclarațiile publice și pe cele de călătorie. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că demiterea acesteia a fost ilegală. Dar fusese aruncată o umbră asupra nominalizării sale pentru poziția din cadrul UE.

Era încă nominalizată de Parlamentul European, dar guvernele UE îl favorizează pe Jean-François Bohnert, procurorul-șefal orașului francez Reims.

Codruța Koveși continuă să fie bombardată cu acuzații de către partidul socialist aflat la guvernare și se apără în fiecare zi în instanță. „Au încercat fiecare metodă să mă intimideze. Dar știi, oamenii spun căsuntîncăpățânatăși cred că este o virtute.”

Partidul de guvernământ a lansat atacul asupraCodruțeiKoveși după ce a încercat să introducă în 2017 o amnistie în masă a mii de condamnați și schimbări de legislație care i-ar fi „castrat” agenția. Liviu Dragnea, șeful partidului considerat odată ca maestrul păpușar politic al țării, ar fi fost beneficiarul amnistiei.

Partidul a făcut un pasîn spate după ce jumătate de milion de demonstranți au ieșitînstradă, dar a trecut repede la ofensivă – concediindu-i pe CodruțaKovesi și pe Augustin Lazăr, procurorul șef.

Alegătorii au dat răspunsul la alegerile europene dinmai, reducând la jumătate scorul de 46% al partidului de la ultimele alegeri generale. O zi mai târziu, Dragnea a fost închis. „El a fost învins de sistemul juridic în instanță și de oameni la urne”, a spus Iulian Fota, analist politic.

Politica României a fost aruncată în flux. Văzutăodinioarăca un pion al lui Dragnea, premierul Viorica Dăncilă a concediat loialiștii cheie ai lui Dragnea și a declarat încetarea obsesiei partidului de a schimbasistemul de justiție în avantajul condamnaților.

Unii sunt sceptici în ceea ce privește convertirea guvernului și dacă închiderea lui Dragnea este un punct de cotitură.

„Nu ar trebui să judecăm starea justiției dintr-o țară printr-un singur caz”, a spus CodruțaKoveși. „Cazul său a fost unul ca oricare altul și l-am tratat la fel.”

Nu este totuși optimistă. Agenția anti-corupție se confruntă cu obstacole în înlocuirea ofițerilor de poliție. Urmăririle penale la nivel înalt s-au oprit în mareparte. Unii procurori se simt expuși amenințărilor.

Chiar și cu cele maimulte acuzații respinse, oficialii de la Bruxelles declară că ostilitatea față de CodruțaKoveșidinpartea propriului guvern îi slăbește șansele de a deveni procuror UE. Aliații ei spun că este o răsplată dulce pentru niștetirani minori.

„Dacă accepți unele dintre aceste obiecții, atunci spui că acest tip de hărțuire este acceptabil”, a spus Judith Sargentini, fost deputat european implicat în procesul de selecție.

„Ce fel de mesaj ar lansaasta? Ar trebui să arătăm că valorile politice suntmaiimportante decât jocurile de putere”.