Toata clasa politica este responsabila pentru situatia in care a ajuns bugetul de pensii

In ultimele zile s-a discutat la nesfarsit despre situatia bugetului de pensii, insa nu am vazut pana acum nicio dezbatere serioasa in care accentul sa fie pus pe solutii, nu pe aruncarea cu acuzatii in stanga si in dreapta. Dincolo de aceste discutii sterile, exista de fapt o singura solutie reala de iesire din criza – crearea de locuri de munca in sectorul privat, un domeniu in care, in ultimii 20 de ani, niciunul dintre partidele care s-au perindat la putere nu a excelat, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

Astfel, in perioada 1990-1992, numarul salariatilor din economie a scazut cu 1,27 milioane de persoane, o parte dintre fostii salariati fiind transformati in pensionari pentru a nu fi trimisi in somaj. Consecinta – numarul pensionarilor a crescut cu 631.000.

Guvernul Vacaroiu a continuat politica anterioara, ceea ce a dus la o scadere a numarului de salariati cu inca 1,6 milioane intre 1993 si 1996, si o crestre a numarului de pensionari cu 528.000. Mai departe, performanta guvernelor CDR a fost si ea una cel putin mediocra, numarul salariatilor reducandu-se cu inca 1,3 milioane, iar numarul pensionarilor majorandu-se cu 594.000.

Incepand cu anul 2000, Romania a intrat pe un trend abrupt de crestere economica, insa cu toate acestea, guvernul condus de Adrian Nastase nu a reusit decat sa incetineasca semnificativ ritmul de scadere a numarului de salariati, acesta scazand cu 154.000. In acelasi timp, intre 2001 si 2004, numarul pensionarilor a crescut cu 351.000.

Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu a reusit sa determine o crestere a numarului de salariati cu 337.000, insa aceasta performanta este anulata de faptul ca jumatate din numarul locurilor de munca nou create au fost in sectorul bugetar. Intre 2005 si 2008, numarul pensionarilor a crescut cu mai putin de 100.000.

Guvernul condus de Emil Boc a fost incapabil sa ia masurile necesare atenuarii crizei economice, iar efectul a fost reducerea numarului de salariati cu peste 500.000 in mai putin de doi ani, acest efect negativ fiind accentuat de faptul ca aproape toti salariati care si-au pierdut locul de munca au provenit din sectorul privat, adica din sectorul care sustine de fapt bugetul de pensii.

Ce intelegem din cifrele de mai sus? Intelegem ca in 20 de ani de democratie, nu a existat niciun guvern cu adevarat capabil sa genereze o crestre economica sustenabila, crestere care sa duca la o majorare semnificativa a numarului de salariati in sectorul privat.

Restul sunt discutii….

Comenteaza pe blogul lui Cristian Orgonas.