Traian Basescu a transmis un mesaj credinciosilor catolici care sarbatoresc Invierea Domnului

Presedintele Traian Basescu a adresat un mesaj tuturor credinciosilor romano-catolici, evanghelici si reformati din Romania care sarbatoresc, duminica, Invierea Domnului, informeaza Administratia Prezidentiala.

„Doresc sa adresez tuturor celor care sarbatoresc astazi Invierea Domnului cele mai calde urari de sanatate, bucurie si speranta. Fie ca Sfintele Pasti sa ne ajute sa fim mai buni si solidari cu cei care au nevoie de noi. Hristos a inviat!”, spune presedintele in mesajul sau.

Crestinii catolici sarbatoresc duminica Invierea Domnului – Pastele, cea mai mare sarbatoare a crestinilor.

Doi ani la rand, 2010 si 2011, Pastele a fost sarbatorit de toti crestinii – ortodocsi, catolici, greco-catolici, de evanghelici si reformati, de cultele neoprotestante – in aceeasi zi.

Anul acesta, la crestinii catolici, evanghelici si reformati, precum si la cultele neoprotestante Pastele este sarbatorit pe 8 aprilie.

Urmatorul an in care Pastele va fi din nou sarbatorit in aceeasi zi va fi in 2014, cand Sfanta Sarbatoare a Pastelui va fi in 20 aprilie.

In duminica Pastelui, in fata a mii de credinciosi, Papa celebreaza mesa de Inviere, in piata San Pietro. De la balconul bazilicii, Suveranul Pontif va rosti, in zeci de limbi, traditionalul mesaj de Paste si binecuvantarea ”urbi et orbi”.

Pastele isi trage denumirea de la cuvantul ebraic ‘Pesah’ al vechilor iudei, care inseamna ‘trecere’.

Mai intai, cuvantul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de catre Dumnezeu dintru nefiinta intru fiinta iar mai apoi, trecerea poporului israelian din robia egipteana la libertatea deplina, scapat de la moarte prin sangele mielului pascal.

Data la care se sarbatoreste Pastele depinde de doua fenomene naturale (astronomice), dintre care unul cu data fixa, legat de miscarea aparenta a soarelui pe bolta cereasca (echinoctiul de primavara, care cade intotdeauna la 21 martie), iar altul cu data schimbatoare, legat de miscarea de rotatie a lunii in jurul pamantului (luna plina de dupa echinoctiul de primavara). Astfel, Pastele este sarbatorit intotdeauna in prima duminica dupa luna plina de dupa echinoctiu.

Crestinatatea ortodoxa s-a impartit, din anul 1924, in doua, in ceea ce priveste data sarbatoririi Pastelui: Bisericile ramase la calendarul vechi, neindreptat (iulian), au continuat sa il serbeze dupa Pascalia veche, pe cand Bisericile care au adoptat calendarul indreptat au sarbatorit cativa ani (intre 1924 si 1927) Pastele pe stilul nou.

Ca sa se inlature insa dezacordul acesta dintre diferitele Biserici ortodoxe si pentru a se stabili o uniformitate in intreaga Ortodoxie, Bisericile care au adoptat calendarul indreptat au stabilit (din 1927), prin consens general, ca Pastele sa fie serbat in toata crestinatatea ortodoxa dupa Pascalia stilului vechi, adica odata cu Bisericile ramase la calendarul neindreptat, iulian.

Liturghia zilei de Paste se celebreaza cu mare solemnitate duminica. In locul actului penitential, se face stropirea cu apa binecuvantata in noaptea precedenta, pentru a aminti de botez. Lumanarea pascala este pusa langa amvon sau langa altar si ramane acolo tot timpul pascal iar la celebrarile liturgice mai solemne ale acestui timp, adica la Liturghie, la Laude si la Vespere, va fi aprinsa, pana in duminica Rusaliilor.