Traian Basescu in 2012
Unul dintre jucatorii cheie – presedintele Traian Basescu – manifesta semnele unor schimbari semnificative de comportament politic. Aceste schimbari, unele negative, s-ar putea accentua in 2012. Ele pot avea mai multe explicatii: perspectiva unui nou an de criza grea suprapus peste alegeri, adancirea frustrarii ca PDL nu mai raspunde la comenzi ca in trecut, prabusirea in sondaje etc. La toate acestea se adauga un set complex de probleme in plan extern generate de criza. Aici, presedintele Basescu si-a propus sa joace in rolurile principale, sa-si asume decizii, nu sa faca figuratie in calitate de modest reprezentant al unei tari corupte din Estul Europei.
Va reface relatiile cu PDL?Unul dintre cele mai interesante momente recente este impacarea cu Vasile Blaga, noul presedinte al Senatului. L-a ajutat, in decembrie, sa ajunga al doilea om in stat in locul lui Mircea Geoana, dupa ce, in mai 2011, i-a barat accesul la sefia PDL sustinandu-l pe Emil Boc. Faptul ca l-a recuperat in cercul restrans al fidelilor sai din partid, impreuna cu care a petrecut la Predeal sfarsitul de an (alaturi de Elena Udrea si Roberta Anastase) indica faptul ca presedintele Basescu mizeaza de acum pe unul dintre greii partidului pentru a-si recastiga influenta in PDL. Vasile Blaga a demisionat din guvern in urma mitingului din septembrie 2010, cand politistii si-au aruncat caschetele la Cotroceni si au strigat lozinci anti-Basescu. Relatiile dintre cei doi pareau, dupa acest episod, ireconciliabile. Privita din aceasta perspectiva, refacerea relatiei cu unul dintre oamenii sai de incredere merita analizata cu toata atentia. Surse din PDL au explicat pentru HotNews.ro ca marea impacare are la baza ratiuni strict electorale, Vasile Blaga trecand drept un lider respectat in teritoriu si capabil de mobilizare in momente grele.Ar putea fi insa mai mult decat atat?
Va mai cere schimbarea premierului si remaniere? Desi par teme abandonate, remanierea si eventuala inlocuire a lui Emil Boc raman valide cel putin pentru prima parte a anului. Improspatarea echipei guvernamentale ar putea ajuta PDL sa obtina cateva procente in plus, esentiale in anul electoral. Numai ca Emil Boc nu pare dispus nici sa plece, nici sa opereze schimbari in guvern. Presedintele Basescu a incercat debarcarea sa in februarie 2011, insa n-a gasit inlocuitor.
Emil Boc a renuntat apoi la disponibilitatea de a preda sefia guvernului. Seful statului a mai avut parte de momente care i-au subminat autoritatea. A cerut schimbari in componenta Executivului, insa a fost ignorat de fiecare data. Partidul n-a mai raspuns la comenzi ca in trecut. Ultimul apel la remaniere l-a facut in septembrie 2011, insa toti ministrii sunt azi la locul lor. Acest artificiu de imagine ar mai avea sens in primele luni ale anului. Avansarea campaniei electorale va face imposibile, peste cateva luni, miscarile tectonice in guvern. Si din acest motiv, recastigarea partidului poate fi o miza in 2012 pentru Traian Basescu.Pe scurt: va forta, in primele luni ale lui 2012, formarea unui nou guvern, pentru a decupla partidul de efectele unui an si mai afectat de criza economica?
Ii va prelungi mandatul lui Daniel Morar la sefia DNA? Seful statului va decide in februarie, cand expira mandatul lui Daniel Morar la sefia DNA, daca il va prelungi cu inca sase luni. Vom afla atunci daca presedintele isi doreste cu adevarat un parchet anticoruptie puternic, chiar cu riscul de a-si complica socotelile politice intr-un an electoral. Morar se bucura de superlative la Bruxelles, activitatea DNA fiind laudata in fiecare raport al Comisiei Europene, si de sustinere exprimata public de ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein. In consecinta, lui Traian Basescu ii va fi dificil sa-l indeparteze complet pe Morar din structura DNA. Va continua, probabil, sa exercite o presiune institutionala asupra procurorilor, avand in vedere modul in care a evoluat atitudinea presedintelui in 2011. S-a transformat dintr-un sustinator fara rezerve intr-un adversar al DNA. A izbucnit, pe 21 decembrie, intr-un atac fara precedent la adresa procurorilor anticoruptie. Presedintele a criticat metodele de ancheta, sentintele obtinute in instanta, i-a acuzat pe procurori ca distrug cariere, a amenintat cu extinderea raspunderii magistratilor si a incurajat parlamentul sa ceara dovezi.
Este cea mai dezamagitoare metamorfoza a lui Traian Basescu, care si-a castigat mandatul cu un puternic discurs anticoruptie. Nicio explicatie n-ar putea justifica tentativa clara de intimidare a anchetelor si lovitura data luptei anticoruptie, mascate sub aparenta unor reprosuri legitime. Prabusit oricum in sondaje, Basescu s-ar putea sa decida, manat de un pragmatism impins pana la cinism, sacrificarea unei institutii de care nu mai are nevoie in 2012, an electoral. Cu ce l-ar ajuta DNA daca vor continua arestarile sau trimiterile in judecata de primari-candidati, de parlamentari sau de ministri din randul puterii? La ce i-ar folosi sa plece urechea la putinii critici care-i condamna iesirea anti-DNA? Are vreo sansa sa recupereze electoratul de dreapta cu un discurs axat pe integritate, cata vreme coruptia s-a raspandit in PDL, aproape la fel ca in PSD cand era la guvernare? Putin probabil, asa ca se anunta vremuri grele pentru procurori si sunt de asteptat noi iesiri din partea presedintelui Basescu impotriva DNA.
Va activa Miscarea Populara acum sau dupa alegeri? Cand fiica cea mare a presedintelui a inregistrat la OSIM brand-ul Miscarea Populara, multi au speculat ca Traian Basescu se afla de fapt in spatele unui nou proiect politic. In septembrie 2011, presedintele a admis ca se gandeste la realizarea unei aliante sub aceasta umbrela, dar ca nu s-a hotarat cand sa o faca: „Nu stiu, inainte, dupa (alegerile din 2012 – n.r.), nu stiu, dar preventiv trebuie sa gandesti politic. N-as merge mai departe, decat sa va spun ca este posibil sa se creeze o alianta sau ca poate ar trebui creata”, a spus Basescu. Nu este clar deocamdata daca PDL, Noua Republica, Fundatia Crestin-Democrata si alte grupari de dreapta se vor reuni in 2012 sub umbrela Miscarii Populare pentru a participa la alegeri sub acest nume. Presedintele va avea, totusi, nevoie de un vehicul politic, in conditiile pierderii autoritatii asupra PDL, un partid macinat de scandaluri de coruptie pe care nu va mai putea paria, in mod realist, pe termen lung.
Alta necunoscuta: va continua compromisurile de ordin politic gen UNPR & decorarea lui Vanghelie? Traian Basescu a investit in 2011 in personaje politice nefrecventabile, dintr-un calcul la fel de pragmatic si blamabil ca descotorosirea de DNA. A prezentat UNPR-ul lui Gabriel Oprea drept salvatorul natiunii si le-a laudat loialitatea, incurajand pe toate caile acest ridicol partid-aspirator care asigura, gratie tradatorilor din randurile opozitiei, majoritatea in parlament. Presedintele a gasit la sfarsitul anului 2011 pretexte pentru a curta primarii opozitiei, oferindu-le decoratii (11 social-democrati din 21 de primari decorati, doar 3 de la PDL), printre acestia numarandu-se si Marian Vanghelie. Toate aceste gesturi indica eforturile sale de a slabi USL cu orice pret, pentru a-l cobori sub pragul de 50%, de unde n-ar mai putea revendica pozitia de premier dupa alegeri. Prin urmare, ofensiva sa de cucerit redutele stangii e de asteptat sa continue in 2012 in ritm mai accelerat.
Cartea de presedinte-premier ramane si ea o necunoscuta. O va mai juca? Traian Basescu s-a comportat si in 2011 ca sef de facto al guvernului, dictand sau supervizand in colaborare cu Banca Nationala / FMI / Comisia Europeana marile decizii economice ale Guvernului Boc. A impus si pentru 2012 un buget de austeritate si a pledat, in plan intern, pentru introducerea criteriilor de deficit adoptate la Bruxelles in Constitutie. A incercat sa se remarce la summit-ul liderilor europeni prin propunerile avansate de Romania in ce priveste garantiile cerute bancilor ca nu-si vor retrage fluxurile de capital din sucursalele lor. A pledat in mod corect pentru aderarea Romaniei la principiile acordului de guvernanta fiscala, desi ulterior a trebuit sa le explice liderilor europeni ca situatia politica interna nu garanteaza modificarea Constitutiei, cel putin pe parcursul anului 2012. Implicarea sa in problematicile crizei economice indica faptul ca seful statului a constientizat gravitatea si complexitatea situatiei economice din Europa, sacrificandu-si imaginea in plan intern prin sustinerea unor masuri profund impopulare.
Traian Basescu a exagerat insa cand a atacat brutal Olanda din cauza opozitiei sale la aderarea Romaniei la spatiul Schengen, instigand formal si informal la un penibil boicot de natura comerciala. Pozitia Olandei se va clarifica insa dupa raportul Comisiei Europene pe tema progreselor din justitie, din februarie. E de asteptat ca Traian Basescu sa continue, deci, sa joace cartea presedintelui-premier preocupat de problemele crizei poate chiar mai intens decat a facut-o pana acum, dat fiind ca nu presedintele candideaza in 2012.
Va continua sa exercite presiuni reformiste? In 2010 si 2011, Traian Basescu a presat pentru reforme radicale in domeniul social-economic. A sprijinit, stricand relatia cu PDL, reforma in educatie si cea a ajutoarelor sociale. A girat proiectul reformei in sanatate, cu riscuri si mai mari. A adus in discutie reforma administrativa, blocata insa de UDMR. In economie, a intuit corect nevoia unei schimbari majore in functionarea companiilor de stat si a cerut management privat, in ciuda impotrivirii sistemului. Desi i se poate reprosa faptul ca nu a cerut la fel de apasat privatizari majore, Traian Basescu are de partea sa piata: pretul pe care Romania l-ar putea primi pentru active importante ar fi mult prea mic intr-un an de criza. In ce priveste finantele publice, a cerut permanent modificarea Constitutiei pentru a elimina posibilitatea de a arunca banii publici pe pomeni electorale. Va continua sa ceara reforme si in 2012 la fel de vocal? Sau apropierea alegerilor, care inseamna o frana in calea reformelor oriunde in lume, ii va tempera elanul modernizator.
Nota: Textul a fost publicat si in ultimul numar al Revistei 22