Trăim în realități paralele, ne căsătorim în bulele noastre informaționale. Avem realități care concurează și care nu comunică între ele, avertizează un sociolog

„Trăim în realități paralele și, uitându-mă la alte țări, nu doar că trăim din perspectivă informațională în bule diferite, ci inclusiv ne căsătorim în bulele noastre informaționale, avem amici din bulele noastre informaționale. Practic avem realități care concurează, dar care nu comunică între ele”, spune într-o discuție cu HotNews.ro Robert Santa, sociolog și demograf, directorul de cercetare al think tank-ului Rethink Romania.

În trecut, spune cercetătorul, acest lucru nu era atât de important. „În trecut aveai afinități mult mai naturale, ca să spun așa. De exemplu, populația din clasa muncitoare vota cu partide de orientare de stânga. Pe plan economic, cei care erau din oraș votau mai degrabă cu partide liberale. Erau oarecum clivaje politice predictive.  Din nefericire, clivajul social de care vorbea președintele interimar nu e un fenomen unic pentru România și are foarte multe explicații. Una care din punctul meu de vedere este foarte importantă, este segregarea spațiului informațional”, crede Santa.

Aceste clivaje sunt foarte greu de reparat până nu reconstruim un spațiu informațional comun pentru întreaga populație. „Și pe moment e foarte dificil să facem asta”, explică el.

Diferențele ideologice între femeile tinere și bărbații tineri se accentuează

Soluția ideală sugerată de cercetătorul român ar fi o discuție cu platformele tech pentru o schimbare a algoritmilor pentru a permite acces la informații din zone diverse. „În clipa de față, dacă, de exemplu, ești din în zona urbană white collar, probabil că primești informații din celelalte bule, mai degrabă sub forma de Meme-uri sau glume sau pentru a le ironiza. Dar nu ai în realitate o comunicare între bule, a preocupărilor, a ideilor. Nu ai o dezbatere în societate 0-care exista în trecut – și care permitea crearea de compromisuri sau care permite crearea de platforme de dezbatere care să includă mai multe puncte de vedere. Cred că zona de social media trebuie cumva adus într-o zonă care sparge această segregare”, spune Robert Santa.

El a mai observat un detaliu manifestat din plin în alte țări dar care la noi nu a fost măsurat cu atenție. „În rândul generației Z, în rândul tinerilor de până în 30 de ani, vedem o diferențiere ideologică între femei tinere și bărbați tineri. Am văzut asta la alegerile SUA, dar le vedem pe foarte multe subiecte. Bărbații tineri tind să fie conservatori, uneori mai conservatori decât cei din generația anterioară. Femeile par să aibă o viziune mult mai progresistă. Și asta o vedem în Vestul Europei, în Statele Unite, și foarte pronunțată în Coreea de Sud. Implicațiile sunt  destul de problematice, pentru că duce la îngreunarea formării familiilor”, mai avertizează expertul.

Femeile tinere din SUA tind să favorizeze candidații și politicile democrate, cu un accent puternic pe probleme precum egalitatea de gen, drepturile la avort și preocupările de mediu. În schimb, tinerii sunt mai împărțiți sau înclinați spre candidații republicani.

Dar, cum spunea și Robert Santa, în România nu avem asemenea măsurători pentru a putea trasa o tendință.