„Trebuie să fii foarte cuminte, să nu ne dea înapoi!”. Povestea fraților adoptați de o familie de medici: de la teama de abandon, la vacanțe cu rudele din Republica Dominicană

Modesta Peralta Sosa și Dragoș Misică au sărbătorit anul acesta 12 ani de căsătorie și 4 ani de când sunt părinți adoptivi. Locuiesc în Brașov împreună cu Andres (9 ani) și Carla (13 ani), doi frați care le spun acum „mama” și „tata”. Modesta este medic nutriționist, de origine din Republica Dominicană, și s-a stabilit în România după ce, prin intermediul unor prieteni comuni, l-a cunoscut pe Dragoș, medic internist la un spital din Brașov. Încă de la începutul căsniciei lor și-au dorit să întemeieze o familie, însă parcursul lor spre a deveni părinți nu a fost unul tocmai ușor. 

Pentru că nu au reușit să aibă copii pe cale naturală, au încercat, o perioadă, fertilizare in vitro, însă fără succes. Planul următor a fost adopția, o soluție care le-a surâs amândurora. Modesta spune că în țara ei este o practică destul de comună ca o familie care nu mai poate susține încă un copil să propună unei familii cu statut economic mai bun să-l crească. „Și eu am avut în familia mea mai mulți frați sau veri crescuți așa, care sunt tot familie, dar nu de sânge”. 

În 2019, au luat decizia de începe formalitățile pentru a deveni părinți adoptivi. Au mers la biroul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Brașov pentru a primi toate informațiile și au început să pregătească documentele. „Eu sunt străină, dar am rezidență pe termen lung. Acesta a fost avantajul. Dacă aș fi avut rezidență scurtă sau viză, ar fi fost o problemă destul de importantă. Dar fiind străină căsătorită cu un român, cu rezidență pe termen lung, am acest drept de adopție”.

Citește continuarea articolului AICI.