Trei cercetători români arată de ce nu a fost o „iarnă extremă”
Trei cercetători români au publicat într-o revistă internațională de știință un articol despre exagerările presei naționale în legătură cu vremea din iarna 2025-2026. Ei spun că, deși iarna a fost, per total, mai caldă decât în mod obișnuit, presa a folosit în exces termeni alarmiști care nu reflectau realitatea.
Un exemplu de titlu este: „Cea mai rece iarnă din ultimele decenii paralizează infrastructura țării”. Autorii studiului spun că iarna 2025-2026 a fost mai caldă decât în mod normal la 63 dintre cele 65 de stații meteo analizate.
În studiu se spune că iarna 2025/26 din România a generat o acoperire mediatică intensă care a caracterizat episoadele de frig și ninsoare din București și din sud-estul României drept „excepționale” din punct de vedere istoric. În studiul ce are 41 de pagini și cuprinde date istorice din ultimii 148 de ani se arată că iarna ce a trecut nu a fost una excepțională, mai ales că fiecare lună a fost mai caldă decât media multianuală.
Lucrarea a fost semnată de Monica Ioniță, Bogdan Antonescu și Viorica Nagavciuc și are titlul: „Valul de frig care nu a existat: evaluarea climatologică a episoadelor de frig și ninsoare din iarna 2025/26 în București și reprezentarea lor disproporționată în media”.
Analiza de conținut a 89 de materiale de presă de la 14 publicații (112.400 de cuvinte) arată 692 de apariții ale vocabularului alarmist, spun autorii. Cel mai des au apărut termeni de tipul „urgență”, „haos”, „record”, „frig extrem”, „mortal, „fatal, „criză” și „cel mai rău”.
Autorii spun că, luând în calcul datele de la 1879 până în prezent pentru București Filaret, iarna lui 2025-26 a fost, în ciuda scurtelor episoade de frig, incomparabil mai caldă decât iernile record din 1929, 1932, 1942 sau 1888.
Stratul de zăpadă a ajuns la 45 cm la stația Filaret, însă nu a fost o valoare record, mai ales că în 2024 stratul a ajuns la 48 cm, iar recordul absolut pentru București este 109 cm.
Nici titlul „Criza climatică. România are parte de cea mai dură iarnă din ultimii 30 de ani” nu este corect, fiindcă valuri de frig consistente au mai fost și în ultimii 10 ani.
Lucrarea a fost publicată în revista științifică Natural Hazards and Earth System Sciences (NHESS).
Articolul este în discuție publică, fiind în faza de „pre-print”, ceea ce înseamnă că a fost publicată înainte de evaluarea oficială de tip „peer review”.
Cine sunt autorii studiului
Monica Ioniță Scholtz este cercetător științific la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Marine și Polare din Bremerhaven, Germania, și autoare a multor lucrări pe teme precum inundațiile severe din România din 1897, istoria secetelor din România, dar și a unor lucrări despre gheața din Antarctica sau paleoclimatologie.
Bogdan Antonescu este cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei și lector la Facultatea de Fizică a Universității din București. Este expert în studiul furtunilor severe și al fenomenelor meteorologice extreme și are lucrări pe subiecte precum tornadele, episoadele violente de grindină, dar și descărcări electrice.
Viorica Nagavciuc este colegă cu Monica Ioniță la Institutul Alfred Wegener și are la activ lucrări despre secete extreme, episoade severe de precipitații, râuri atmosferice și paleoclimatologie.