Skip to content
Aidan Cassar reprezintă Malta la Eurovision 2026 cu piesa „Bella". Foto: Tobias SCHWARZ / AFP / Profimedia

Trei influenceri români au promovat Malta la Eurovision. Așa arată trădarea sau așa arată digitalizarea?

Trei influenceri români (Marilu Dobrescu, Fabian Soare și Nicole Cherry) au avut în postări pe TikTok semnalizate ca fiind parteneriate plătite, în care recomandau oamenilor să voteze piesa Maltei la Eurovision. 

  • Chiar dacă din România nu se poate vota piesa Alexandrei Căpitănescu, postările influencerilor au adus un val de comentarii în care oamenii îi acuzau de lipsă de solidaritate cu artista din România.

Jurnalistul Vlad Dumitrescu trimite în fiecare miercuri dimineață newsletterul Good Tech. Dacă vrei să primești tool-uri practice ca să îți faci viața mai ușoară cu ajutorul tehnologiei, te poți abona aici:

Când artiști sau state apelează la creatori de conținut pentru a amplifica artificial vizibilitatea unui participant, asta nu e o surpriză. E o extensie firească a modului în care funcționează cultura online.

Eurovision este un produs cultural care trăiește într-o economie a platformelor. Asta înseamnă, inevitabil, că succesul ține de capacitatea unei piese de a circula prin algoritmi. 

Votul publicului este profund influențat de expunerea pe rețele sociale, de meme-uri, de clipurile scurte de pe TikTok și de abilitatea unei melodii de a deveni recognoscibilă dincolo de contextul competiției.

Când muzica ajunge feed

Piesele care ajung să performeze bine în concurs sunt adesea cele care reușesc, înainte de orice jurizare, să se impună în feed-uri. Cei din Malta au înțeles asta.

Acest scandal ne mai arată, însă, încă o dată că influencerii sunt, prin natura muncii lor, extrem de ușor de integrat în campanii internaționale de promovare. Întregul model economic al creatorilor de conținut este construit pe colaborări comerciale. 

Pe bani buni

Un influencer care monetizează atenția publicului său funcționează deja într-o logică în care un mesaj poate fi, la un moment dat, branduit sau sponsorizat, fie că vorbim de un produs, fie de o melodie, fie de o țară. El poate fi folosit de business sau de politică. Și, mai ales, un influencer poate fi folosit de politica ajunsă business.

Să ne amintim rețeaua de influenceri descoperită de Snoop. Siteul de investigații a arătat că banii publici oferiți de cetățeni pentru PNL au fost folosiți pentru o campanie favorabilă lui Călin Georgescu, derulată de o rețea de influenceri. Această operațiune „cu influenceri” a apărut și în celebrul raport al CSAT. 

Campania lui Stoianoglo

Să ne amintim apoi că în 2024 mai mulți influenceri români s-au implicat în campania electorală din Republica Moldova, susținându-l pe candidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo.

În condițiile astea, faptul că influenceri au promovat acum piesa Maltei la Eurovision e ceva de-a dreptul inocent. Până la urmă, fiecare influencer e liber să asocieze cu cine dorește și să facă ce promovare dorește, în limitele legii, desigur și câtă vreme există transparență. 

Însă toată discuția cu influencerii români și Eurovision e doar încă o dovadă că noua propagandă, pentru orice ar fi ea, se face acum cu creatorii de conținut. 

Dacă în trecut influența internațională era transmisă prin instituții (televiziuni publice, diplomație culturală, PR național), astăzi ea este fragmentată în clipuri de un minut și trenduri care se propagă fără un centru evident de comandă ușor de identificat.