Trei oficiali români menționați în investigația de presă referitoare la lobbyul Huawei în Parlamentul European. Printre ei, Cristian Bușoi, vehiculat și în scandalul „Qatargate”

Numele eurodeputatului Daniel Buda și ale foștilor eurodeputați Cristian Bușoi și Tudor Ciuhodaru apar în investigația publicațiilor belgiene cu privire la lobbyul Huawei în Parlamentul European, întrucât s-au numărat printre cei opt oficiali care au semnat, în 2021, o scrisoare de susținere pentru compania chineză, prin care solicitau Comisiei Europene să modifice legislația restrictivă care îngreuna accesul firmei la rețelele 5G, susține portalul Follow the Money, potrivit Agerpres.

Scrisoarea celor opt eurodeputați venise ca reacție la o alta, în care 41 de membri ai Parlamentului European ceruseră excluderea companiilor Huawei și ZTE din rețelele 5G în întreaga Europă.

Cei 41 de eurodeputați au semnat în octombrie 2020 o scrisoare cunoscută la Bruxelles sub numele de „Nokia”, o firmă europeană concurentă cu Huawei, prin care pledau totodată pentru a fi interzisă finanțarea UE pentru utilizarea tehnologiei de la companii de mare risc din China.

Potrivit Follow the Money, opt eurodeputați – printre care și cei trei din România – au semnat o contra-scrisoare, în 2021, și au avertizat asupra „rasismului tehnologic”, argumentând că excluderea companiilor în funcție de locul din care provin este discriminatorie.

„Din nefericire, unele state membre au interzis sau intenționează să interzică utilizarea dispozitivelor 5G străine din motive ascunse și dintr-o teamă nefondată de riscuri de securitate națională și chiar fac presiuni asupra altora să li se alăture”, se arată în scrisoare.

Follow the Money susține că ea a fost semnată și de Cristian Bușoi, la acea vreme președinte al comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din cadrul Parlamentului European. Conform portalului belgian, printre semnatari s-au numărat și Tudor Ciuhodaru, pe atunci eurodeputat S&D, și eurodeputatul PNL Daniel Buda, care deține un mandat și în actuala legislatură. În total, scrisoarea a fost semnată de cinci italieni și trei români.

Cristian Bușoi a reacționat, joi, pe Facebook, și susține că nu a semnat scrisoarea respectivă.

„Pentru corecta informare a publicului, în legătură cu informațiile care au apărut în legătură cu o scrisoare trimisă în 2021 către Comisia Europeană, fac următoarea precizare: din verificările e-mailului oficial de la Parlamentul European și cu foștii mei asistenți, nu am găsit nicio corespondență cu domnul Fulvio Matrusciello, care pare inițiatorul demersului scrisorii de lobby pentru Huawei, sau cu altcineva pe tema acestei scrisori. Cu siguranță, NU am semnat nici electronic, nici olograf această scrisoare și nu îmi aduc aminte ca fostul meu coleg, eurodeputatul Matrusciello, să îmi fi cerut un acord verbal pentru această scrisoare. Poziția mea în toate discuțiile oficiale și neoficiale a fost de a susține poziția României în a avea o tehnologie 3, 4 și 5 G fără breșe de securitate”, a declarat Bușoi.

Ancheta demarată de sistemul de justiție din Belgia în privința lobbyului făcut de Huawei în Parlamentul European este în fază incipientă. Joi au fost sigilate birourile a doi asistenți parlamentari de la sediul PE din Bruxelles. Eurodeputata Maria Grapini a declarat joi seară pentru jurnaliștii români că membrii S&D, Iraitxe Perez Garcia, au fost informați de președinta grupului, Iraitxe Perez Garcia, „că a fost sesizată de parchetul belgian că două colege din Italia, care sunt membre în S&D, au transmis în scris că se suspendă până la terminarea cercetărilor”.

Numele lui Cristian Bușoi a fost vehiculat și în scandalul „Qatargate”

Numele fostului eurodeputat a fost menționat și în scandalul „Qatargate”, în care persoane asociate Parlamentului European, inclusiv membri, au fost acuzate că au primit bani sau cadouri pentru a satisface interesele Qatarului.

În decembrie 2022, liberalul a confirmat pentru Libertatea că a fost invitat în Qatar în 2020, pe banii gazdelor.

„Am fost în Qatar, dar nu ca membru în grupul de prietenie PE – Qatar. Vreau să fiu clar cu acest lucru. M-au întrebat și cei de la publicația Politico și le-am spus că n-a făcut comisia de prietenie nici o deplasare în Qatar (…). Cum n-a fost o deplasare oficială a Parlamentului, au plătit cei din Qatar. Acesta este obiceiul”, a declarat Cristian Bușoi la acel moment.

În calitate de președinte al ITRE, Cristian Bușoi a cerut „acorduri pe termen mediu și lung și investiții în Qatar”.

Bușoi, desemnat în octombrie 2022 cel mai influent europarlamentar în domeniul energiei într-un top al think tank-ului EUMatrix, spunea că Doha „poate să furnizeze importante cantităţi suplimentare de gaz, dar pentru asta este nevoie de acorduri pe termen mediu şi lung – între 10 şi 20 de ani – şi de investiţii semnificative care trebuie făcute în Qatar”. El menționase și alte surse, ca Norvegia, SUA, Azerbaidjan și Algeria potrivit Bursa.

Din comisia ITRE a făcut parte și fosta eurodeputată greacă Eva Kaili, fostă vicepreședintă a Parlamentului European, cel mai înalt oficial arestat în scandalul „Qatargate”, după ce a fost găsită de autoritățile belgiene cu sute de mii de euro în numerar.