Tren la aeroport în 2020, tehnologie din 1930

În urmă cu o lună am scris despre posibile soluții la greșelile majore de proiectare ale acestei lucrări, care altfel riscă să devină un eșec încă înainte de inaugurare:

• Linia este simplă pe trei sferturi din traseu, deși se putea dubla ușor de la bun început.

• Linia este neelectrifcată, deși este construită în plină epocă a tranziției spre energii verzi, cu fonduri de la o Uniune Europeană hotărâtă să reducă emisiile de dioxid de carbon.

• Gara Aeroport Otopeni are doar două linii în loc de trei, ceea ce va limita puternic creșterea traficului și deschiderea de noi rute spre Aeroport Otopeni în viitor.

Situația devine și mai gravă când treci de nivelul macro al lucrării și te uiți la detalii. Modul ieftin și cârpit în care este realizat acest proiect se vede în multe aspecte, ceea ce, din păcate, este caracteristica celor mai multe lucrări de infrastructură mare din ultimile decenii din România.

În cazul Gării Aeroport Henri Coandă, una dintre problemele serioase o reprezintă elementele de siguranță feroviară, mai precis capetele de linie. Și asta pentru că noua gară de la aeroport a fost construită în 2020 cu același model de capete de linie cu care a fost dotată Gara de Nord din București la lucrările de renovare din anii 1930.

Adesea ignorate și privite doar ca decor, capetele de linie au același rol ca cel al airbag-rilor din autourisme: să îți salveze viața.

Capetele de linie nu sunt montate pe șine doar ca să îi indice mecanicului unde se termină linia. Ci, în foarte rarele ocazii când un tren nu frânează la timp sau este scăpat de sub control, capetele de linie au rolul de a opri trenul în siguranță. Și este vorba de o dublă siguranță, atât de cea a pasagerilor, cât și de cea a oamenilor de pe peron. Altfel, un tren de 3-500t are, chiar și la numai 25km/h, energia necesară pentru a ajunge pe peron sau chiar în afara gării.

De peste două decenii, cele mai moderne capete de linie din lume sunt cele cu compresie hidraulică și oprire prin fricțiune. Ele sunt capabile să oprească în siguranță trenuri de 700t de la viteza de 25km/h.

Gara St. Pancras, Londra

Capete de linie în

Gara St. Pancras, Londra

St. Pancra

Capete de linie în Gara St. Pancras, Londra

Detaliu elemente de frânare progresivă, Gara St. Pancras, Londra

Tocmai datorită siguranței ridicate, astfel de capete de linie au început să fie instalate inclusiv în stațiile terminus de metrou și de trenuri ușoare. În funcție de tonajul și de viteza medie are trenurilor care circulă pe liniei, se folosesc spații mai lungi sau mai scurte de frânare.

Ca orice element de siguranță feroviară, capetele de linie se întrețin și se testează anual, pentru a oferi garanția că își vor face datoria în cazul acela rar despre care toți speră să nu se întâmple niciodată.

Testarea capetelor de linie in Glasgow Central, Scoția

Modul în care funcționează efectiv capetele de linie cu oprire prin fricțiune se poate observa în filmările diverselor testări.

Deși coliziunile trenurilor cu capetele de linie sunt evenimente rare, ele totuși se întâmplă de când există trenuri, mult mai des decât ne dorim.

Unele dintre aceste evenimente sunt cu adevărat tragice, așa cum a fost accidentul din 22 octombrie 1895 din Gara Montparnasse din Paris, când un tren întârziat a intrat în gară cu peste 40km/h. Frânele nu au fost capabile să oprească trenul la timp, așa că garnitura a trecut prin capătul de linie, a parcurs circa 30m de peron, iar în final a trecut printr-un zid de 60 de cm grosime, locomotiva căzând 10m până în piața din fața gării. Accidentul s-a soldat cu decesul unei femei ucisă de bucățile cazute din zidul gării. Suprizător, locomotiva a suferit avarii minore. Un capăt de linie modern ar fi oprit trenul fără ca el să părăsească șinele.

22 octombrie 1895, Gara Montparnasse, Paris

Mult mai recent, în Finlanda, în 2010, o garnitură de tren cu probleme la sistemul de frânare a scăpat de sub control, a trecut prin capătul de linie și s-a oprit în etajul 3 al hotelului de deasupra Gării Centrale din Helsinki.

La data accidentului, în 2010, capetele de linie din gara din Helsinki erau superioare tehnic celor montate în 2020 în Gara Aeroport Otopeni. Cu toate astea, ele s-au dovedit insucifiente și au fost înlocuite cu modele moderne.

Nu mai departe de luna ianuarie 2020, în Gara Centrală din Frankfurt, un capăt de linie modern a fost perfect capabil să oprească în siguranță un tren regional cu o masă de 400t care nu a reușit să oprească la timp la sosirea în gară.

Într-un scenariu similar celui de la Helsinki, capetele de linie din București Nord, identice cu cele de la Gara Aeroport Henri Coandă, s-au comportat în schimb lamentabil. Pe 2 ianuarie 2019, un tren de 325t al Regio Trans s-a izbit cu 10km/h de capătul liniei 6 a Gării de Nord din București. Trenul a trecut prin capătul de linie ca și când acesta n-ar fi existat. Doar norocul a făcut ca următorul obstacol, stâlpul de catenară, să reziste, fără să se rupă cablul de alimentare de 27.000 de volți, care ar fi putut cădea pe peron și și ar fi putut electrocuta oamenii de pe peron. Tot norocul a făcut ca trenul să fie fără pasageri. Numai că “norocul” nu este sistem de siguranță, deși mulți par să creadă asta.

Spre deosebire de autoritățile finlandeze, care după incidentul din 2010 au decis înlocuirea capetelor de linie din Gara Centrală din Helsinki, în România, deși au trecut aproape doi ani de la incidentul din 2 ianuarie 2019, CFR Infrastructură nu a întocmit nici măcar un plan de înlocuire a capetelor de linie inadecvate. Ba mai mult, a instalat exact același model de capăt de linie depășit și în noua Gara Aeroport Henri Coandă. În 2020!!

Capăt de linie model 1930 montat în Gara Aeroport Henri Coandă în 2020

Coliziunile trenurilor cu capetele de linie nu sunt riscuri teoretice, ci sunt probleme operaționale concrete în orice sistem feroviar. Tocmai de a aceea, de-a lungul timpului s-a dezvoltat o întreagă știință și tehnologie pentru disparea energiei în coliziunile cu capetele de linie. Pentru ca, oameni care altfel ar fi murit, să rămână în viață, iar oameni care altfel ar fi fost multilați pe viață, să scape cu răni ușoare sau chiar nevătămați.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributrs.ro

Tren la aeroport în 2020, tehnologie din 1930

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”