Sari direct la conținut

Trump a promis că îi va pedepsi pe inamicii din „statul profund” al SUA. Campania sa de răzbunare a început în forță, arată primele decizii

HotNews.ro
Trump a promis că îi va pedepsi pe inamicii din „statul profund” al SUA. Campania sa de răzbunare a început în forță, arată primele decizii
Donald Trump. Credit line: Evan Vucci / AP / Profimedia

Președintele a început deja să își pedepsească dușmanii percepuți și criticii, în vreme ce ordinele sale executive vizează revizuirea activității unor agenții guvernamentale pe care dorește să le reformeze, scrie Financial Times.

Donald Trump a anunțat încă din campania electorală că întoarcerea la Casa Albă îi va oferi oportunitatea de a lupta cu „statul profund”, ai cărui actori, a spus el, i s-au opus în timpul primului mandat.

La doar câteva ore după ce a depus jurământul în calitate de al 47-lea președinte al SUA, campania sa de răzbunare a început.

Una dintre primele ținte a fost John Bolton, fostul său consilier pe probleme de securitate națională, transformat într-unul dintre cei mai duri critici ai președintelui.

Mai întâi, acestuia i-a fost revocată autorizația de securitate. Apoi, Trump a ordonat ca lui Bolton să îi fie luat dispozitivul de protecție alocat în 2019, după amenințările cu moartea primite din partea Iranului.

„Nu vom avea un dispozitiv de securitate pentru oameni pentru tot restul vieții lor – de ce ar trebui? Cred că este un om foarte prost”, a declarat Trump marți.

Bolton a spus că a fost „dezamăgit, dar nu surprins”.

Dar acesta ar putea fi doar începutul, pe măsură ce Trump încearcă să îi lovească pe adversarii percepuți din cadrul guvernului, de la agențiile de informații la armată, autorități de reglementare în domeniul financiar și al afacerilor și chiar din cadrul aparatului de aplicare a legii.

Un ordin executiv-cheie

Politica lui Trump în această privință ar putea marca o nouă epocă pentru SUA – și pentru modul în care țara este guvernată, cu favoruri și pedepse acordate în funcție de deciziile unui lider, și nu de judecățile unor funcționari de carieră ghidați de regulile instituțiilor lor, scrie Financial Times.

Pentru Trump, acesta este un moment de răzbunare în care îi elimină pe funcționarii acuzați că i-au zădărnicit agenda în timpul primului său mandat sau că au participat la instrumentarea dosarelor sale penale.

„Niciodată puterea imensă a statului nu va mai fi folosită ca armă pentru persecutarea adversarilor politici”, a declarat el în discursul său inaugural de luni de la Capitoliu.

Câteva ore mai târziu, președintele a semnat un ordin executiv împotriva instrumentalizării statului, autorizând revizuiri ample ale activității serviciilor de informații americane și ale activității altor agenții, pentru a corecta „conduita greșită din trecut” prin „acțiuni corespunzătoare”.

„Este o mișcare deschisă, anti-rezistență”, a explicat pentru Financial Times Yuval Levin, senior fellow la American Enterprise Institute, un think-tank conservator, referindu-se la ordin.

Acesta a declarat că este „prea devreme pentru a spune” dacă Trump trimite pur și simplu un mesaj funcționarilor publici să „nu stea în calea” agendei sale radicale sau dacă vrea „să rearanjeze birocrația astfel încât aceasta să fie mai ferm în serviciul președintelui”.

Zeci de foști oficiali din serviciile de informații, sancționați

Agențiile de informații reprezintă o țintă specială pentru Trump.

Într-un alt ordin executiv semnat în noaptea de luni spre marți, Trump a retras autorizațiile de securitate a 50 de foști oficiali din serviciile de informații, susținând că aceștia s-au coordonat cu campania fostului președinte Joe Biden pentru a discredita rapoartele despre fiul său Hunter Biden.

Ordinul a reluat limbajul folosit de Kash Patel, controversata alegere a lui Trump pentru a conduce FBI, care așteaptă confirmarea Senatului.

Patel a pledat mult timp pentru eliminarea autorizațiilor de securitate, cu scopul de a eradica „statul profund”.

Un fost oficial al serviciilor de informații americane a declarat că măsura ar avea un „efect de răcire” în cadrul agențiilor. „Acesta este un semn clar că Trump va folosi autorizațiile pe criterii politice. Acest lucru îi va face pe oameni să se ferească să își spună părerea”, a adăugat el pentru Financial Times.

„Orice lucru care sugerează că autorizațiile (de securitate) sunt folosite în scopuri politice va afecta încrederea în comunitatea de informații”, a declarat Emily Harding, directoare a programului de informații, securitate națională și tehnologie la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

Pentagonul, în vizorul lui Trump

Trump a transmis, de asemenea, un mesaj clar Pentagonului, unde, la doar câteva minute după învestirea sa, oficialii au îndepărtat un portret al fostului său consilier militar – de asemenea devenit critic – generalul în retragere Mark Milley.

Luni, administrația Trump a demis-o pe Linda Fagan, comandanta Gărzii de Coastă, o oficială de rang înalt, afirmând că aceasta „s-a concentrat excesiv pe diversitate, echitate și incluziune” și a gestionat greșit securitatea frontierelor.

Dar planurile lui Trump merg mult dincolo de aparatul de securitate al Americii. Ordinul executiv a solicitat o examinare mai atentă a Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliare și a Comisiei Federale pentru Comerț, împreună cu alte agenții de aplicare a legii, cum ar fi Departamentul de Justiție.

Pam Bondi, alegerea lui Trump pentru funcția de procuroare generală, a promis că „anchetatorii vor fi investigați”, iar procurorii „incorecți” vor fi urmăriți penal.

„Adversarii noștri străini salivează în fața acestui decret”

„Sunt îngrijorat de faptul că acest lucru autorizează însăși instrumentalizarea guvernului împotriva dușmanilor percepuți”, a declarat Ryan Goodman, profesor la Facultatea de Drept a Universității din New York.

„În mod normal, s-ar putea să nu fie nimic în neregulă cu investigațiile retrospective cu privire la potențiale infracțiuni guvernamentale”, a adăugat el.

Dar acest ordin „a fost elaborat cu gândul la persoane care ar veni în guvern cu o listă de dușmani. Aceasta este o combinație foarte îngrijorătoare pentru starea democrației în țară”, a spus acesta.

Trump a cerut anterior urmărirea penală a opozanților, inclusiv a lui Nancy Pelosi, fost președintă democrată a Camerei Reprezentanților, și a fostei vicepreședinte Kamala Harris, pe care a învins-o în alegerile generale din 2024.

El a amenințat, de asemenea, că va numi un procuror special pentru a-l „urmări” pe Joe Biden.

Biden însuși a luat această amenințare – și altele – suficient de în serios pentru a acorda grațieri preventive membrilor propriei sale familii și țintelor potențiale, cum ar fi Milley și membrii comisiei care a investigat atacul din 6 ianuarie 2021 asupra clădirii Capitoliului, inclusiv fosta congresmenă Liz Cheney, chiar înainte de a-și părăsi funcția.

Trump vizează, de asemenea, funcționarii federali, promițând să elimine protecția angajaților, care a fost consolidată în timpul mandatului lui Biden, pentru zeci de mii de funcționari publici de carieră cu funcții „legate de politici” – o modalitate de a demite cu ușurință lucrătorii guvernamentali care se opun agendei sale.

În timp ce retragea autorizațiile de securitate dușmanilor săi, el a emis un ordin executiv separat pentru a acorda imediat autorizații temporare „personalului calificat și de încredere” ales de el.

„Adversarii noștri străini salivează în fața acestui decret al lui Trump care acordă imediat autorizații Top Secret unor persoane care nu fac obiectul unor verificări adecvate”, a scris pe X Olivia Troye, o fostă funcționară al administrației Trump, transformată de asemenea într-o critică a președintelui.

INTERVIURILE HotNews.ro