Trump are încă în mână cărți mai bune când vine vorba de Rusia
Conferința de presă de luni, ținută de Donald Trump și Vladimir Putin, a avut un aer suprarealist. Un președinte american masiv aflat lângă diminuatul lider rus i-a oferit acestuia din urmă ocazia de a nega toate dovezile copleșitoare ale interferenței Moscovei în alegerile americane. Și chiar dacă președintele Trump a spus “am mare încredere în oamenii mei de informații“, afirmația a fost atât de silențioasă și slabă încât a părut provizorie. Pe de altă parte, felul în care Trump l-a lăudat pe Putin s-a apropiat de servilism.
Deloc surprinzător, discursul lui Trump a provocat jena profundă a multor republicani și o repulsie absolută în rândul democraților. Tendința președintelui spre o retorica bombastică, hiperbolică și prea adesea conflictuală face dificilă o evaluare argumentată a politicilor sale reale.
Totuși, cuvintele nu sunt neapărat politici. Când vine vorba de Rusia, retorica soft a lui Trump a contrazis de fapt realitatea unor politici foarte dure.
Pentru a lumina cel mai bine aceste politici, ar trebui să aplicăm briciul Occam și să ne concentrăm asupra îngrijorărilor esențiale ale lui Putin și asupra celor mai importante vulnerabilități ale Rusiei: armata și energia.
Merită să reamintim că, cu excepția arsenalului său nuclear, Rusia nu este o superputere. Cu economia sa unidimensională și stagnantă, care, în termeni reali, este cam de mărimea Italiei, și cu o bombă demografică imensă în plină expansiune, este puțin probabil ca Rusia să devină o superputere în viitorul apropiat. Da, Rusia prezintă o amenințare regională, dar nu suntem in timpul Războiului Rece.
În multe privințe, Putin a devenit din ce în ce mai dependent în asigurarea legitimității sale politice de succesele externe, deoarece economia subdezvoltată și coruptă a Rusiei este subperformantă. O puternică dezvoltare militară și folosirea așa-numitului război hibrid i-au permis lui Putin să se bucure de ceea ce, cel puțin în termeni tactici, par a fi succese în Crimeea și Siria. Succesele sale militare, modernizarea forțelor nucleare și capacitatea sa de zgândari apărarea occidentală au depins într-o mare măsură de faptul că nu au fost contestate efectiv de un Occident acționând colectiv și care posedă resurse mult mai mari. Putin pur și simplu nu își poate permite o cursa înarmărilor, ar fi într-un mare dezavantaj chiar și în cazul unei escaladari militare occidentale relativ moderate.
Provocarea aceasta militară, de care se teme Putin, este exact ceea ce se întâmplă sub administrația Trump, care a majorat brusc bugetul american de apărare la peste 700 miliarde de dolari. Presiunea sa neîncetată pentru creșterea cheltuielilor NATO contribuie la consolidarea armatei americane. Acordul NATO privind Readiness Initiative de la summitul de la Bruxelles, datorat presiunii puternice a Secretarului Apărării, Jim Mattis, va crea unități aliate mari – 30 de batalioane, 30 de escadroane de aviație și 30 de nave – care pot răspunde unei eventuale agresiuni în 30 de zile sau mai puțin, făcând astfel mult mai dificil pentru Kremlin să continue să amenințe Europa de Est.
De fapt, Declarația finală de la Bruxelles va avea un impact destul de dăunător asupra poziției militare a Rusiei. Semnată de toți membrii, inclusiv de Statele Unite, ea nu numai că a reiterat angajamentul față de articolul 5 din Tratatul de la Washington, dar a formulat critici imense la adresa Rusiei și a emis avertismente Moscovei. De asemenea, declarația condamnă agresiunea Rusiei în Ucraina, activitatea provocatoare a Rusiei în apropierea frontierelor NATO, modernizarea forțelor sale strategice și “retorica sa nucleară iresponsabilă și agresivă”. Acesta a afirmat că a considerat anexarea Crimeei de către Rusia ca fiind ilegală și ilegitimă. Întâlnirea de la Helsinki nu a schimbat nimic.
În sfarșit, economia rusă este complet dependentă de exporturile de energie și de prețurile ridicate la energie. Energia reprezintă aproximativ 60% din exporturile rusești. Politicile energetice ale lui Trump ar putea fi dăunătoare pentru mediu pe termen lung, dar le permit Statelor Unite să devină un important exportator de energie. Acest lucru poate reduce prețurile la energie și, pe termen lung, poate diminua considerabil pârghia energetică rusească în Europa. Toate acestea ar avea un impact mult mai negativ asupra economiei rusești decât oricare dintre sancțiunile actuale.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro