Turcia a arestat într-o singură zi peste 500 de persoane pe care le acuză de legături cu cel mai mare inamic al președintelui Erdogan

Autorităţile turce au anunţat marţi arestarea a 544 de persoane suspectate de legături cu mişcarea predicatorului Fetullah Gulen, pe care preşedintele Recep Tayyip Erdogan îl acuză de orchestrarea unei tentative de puci în 2016, informează agenția AFP, citată de Agerpres.

„544 de suspecţi au fost arestaţi în cadrul operaţiunii Cleşte-15”, a afirmat ministrul de interne turc Ali Yerlikaya pe reţeaua X, fosta Twitter. Operaţiunea, întreprinsă în 62 din 81 de provincii turce, a vizat „indivizi meniţi să infiltreze diferite niveluri ale funcţiei publice de către Feto”, acronim utilizat de Ankara pentru a desemna mişcarea religioasă a lui Gulen.

„Nu-i vom lăsa liniştiţi pe membrii Feto”, a avertizat ministrul. Suspecţii sunt acuzaţi că s-au înscris la concursuri pentru funcţii publice la ordinul mişcării lui Gulen şi că au utilizat mesageria Bylock pentru a comunica, mesagerie considerată de Ankara ca aparţinând susţinătorilor predicatorului.

Aflat în exil autoimpus în SUA din 1999, Fetullah Gulen, la conducerea unei mişcări pe cât de puternice, pe atât de opace, este acuzat de Erdogan de tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, ceea ce el a negat mereu.

Altădată un aliat preţios al lui Erdogan, predicatorul musulman în vârstă de 81 de ani a fost acuzat de autorităţile turce că este la originea unor suspiciuni de corupţie care au vizat guvernul în decembrie 2013, când Erdogan era încă prim-ministru.

Erdogan îl acuză pe Fetullah Gulem că a creat un stat paralel care să-l înlăture din funcție

După tentativa de lovitură de stat, preşedintele Erdogan îl acuză pe imam, la conducerea unei mişcări prezente pe toate continentele, inclusiv printr-o reţea de şcoli private, că a pus în funcţiune un stat paralel menit să-l înlăture de la putere.

După puciul eşuat, autorităţile turce au întreprins peste 300.000 de arestări, în special în rândurile poliţiei, justiţiei şi armatei, precum şi printre intelectuali.

Urmăriri penale au fost declanşate împotriva a aproape 700.000 de persoane şi 3.000 dintre ele, acuzate că au jucat un rol în lovitura de stat, au fost condamnate la închisoare pe viaţă.

Turcia le cere regulat ţărilor occidentale să-i extrădeze pe militanţii pro-Gulen care trăiesc pe teritoriul lor. De asemenea, Ankara a făcut din asta una dintre condiţiile sale pentru ratificarea de către parlamentul turc a aderării Suediei şi Finlandei la NATO, înainte de a-şi da acordul.