Cum au transformat turcii dronele Bayraktar TB2 într-o „navă-mamă” și le testează pentru un nou rol pe front. Ce înseamnă pentru dronele Armatei Române
Producătorul turc Baykar a testat recent drona de atac Bayraktar TB2 într-un rol nou: purtător aerian pentru 16 drone kamikaze FPV, pe care le lansează în zbor și le controlează prin propria legătură de date. Este același model de dronă pe care Armata Română îl are deja în dotare – 18 aparate, dar înarmate doar cu muniție ghidată „clasică”.
Testul arată încotro se îndreaptă o platformă devenită celebră în primele luni ale războiului din Ucraina, dar care și-a pierdut ulterior din eficiență în fața apărării antiaeriene rusești.
În locul a patru muniții ghidate, TB2 poate duce acum un „roi” de drone mici și ieftine, care pot ataca ținte aflate mult dincolo de raza lor obișnuită.
16 drone FPV sub aripi, două lansate asupra țintelor
Potrivit publicației Defence Blog, drona de test TB2 a decolat de la centrul de instruire și testare în zbor al Baykar de la Keșan, în nord-vestul Turciei, și a zburat până într-o zonă desemnată unde a eliberat două dintre dronele FPV, care au lovit ținte la sol.
Dronele, produse de compania turcă Skydagger, au fost montate pe suporturi dezvoltate special, câte opt sub fiecare aripă, scrie The Defense News.
Dronele FPV sunt quadcoptere mici și ieftine, pilotate prin imaginea transmisă de cameră și încărcate cu explozibil. După separare, ele au fost controlate de operatori diferiți, prin canalul de comunicații al TB2. Practic, drona mare funcționează simultan ca „navă-mamă” și ca releu radio.
Directorul general al Baykar, Haluk Bayraktar, a declarat că o dronă FPV ajunge în mod normal la circa 15 kilometri, iar transportul și retransmiterea semnalului prin TB2 i-ar putea extinde raza de acțiune la mii de kilometri, potrivit cotidianului turc Akșam, citat de Defence Blog.
Baykar nu a publicat însă o rază maximă oficială pentru noua configurație.
Conceptul nu e nou pentru companie: Baykar lucrează la el din 2024, când a semnat la târgul SAHA Expo de la Istanbul un acord cu producătorul croat ORQA pentru integrarea dronelor FPV pe TB2.
Dronele TB2 ale României: 18 aparate, armament „clasic”
România operează deja Bayraktar TB2, dar în configurația standard. În august 2022, MApN a cerut aprobarea Parlamentului pentru trei sisteme TB2, a câte șase drone fiecare, în valoare de aproximativ 321 de milioane de dolari, inclusiv muniția, suportul logistic inițial și echipamentele de instruire, Contractul a fost semnat în aprilie 2023, cu livrări programate în iunie 2024, septembrie 2024 și ianuarie 2025.
Recepția primului sistem a început în iunie 2024. În iunie 2025, ambasadorul Turciei la București, Özgür Kıvanç Altan, a anunțat că toate cele 18 drone au fost livrate și se află sub comanda Armatei, potrivit DefenseRomania.
Dronele sunt operate de Forțele Terestre, la Timișoara, unde funcționa fosta Bază 93 Aeriană.
MApN a precizat că dronele au fost cumpărate cu „armament din configurația standard” a sistemului. Concret, o dronă TB2 poate fi înarmată cu două rachete dirijate de mare precizie MAM-L, de 21,5 kilograme fiecare, și două rachete MAM-C, de șapte kilograme fiecare.
Acestea sunt muniții ghidate produse de Roketsan, cu o rază de circa 8 kilometri pentru MAM-C și 15 kilometri pentru MAM-L, conform specificațiilor publice. Asta înseamnă că o dronă TB2 românească trebuie să se apropie la cel mult câțiva kilometri de țintă pentru a lovi – adică să intre, în multe scenarii, în raza apărării antiaeriene a adversarului.
Dronă românească Bayraktar TB-2 cu rachete ghidate MAM-C și MAM-L / Sursă: HotNews
De ce contează pentru România: TB2 nu mai trebuie să se apropie de țintă
Diferența dintre cele două configurații ține de distanță și de număr. Cu rachete MAM-C sau MAM-L, TB2 lovește cel mult patru ținte pe misiune și trebuie să zboare aproape de ele. Cu drone FPV, rămâne mult mai departe, la o distanță aproape dublă, iar loviturile sunt executate de aparate mici, greu de detectat și ieftine.
Concret, dronele românești, deja în dotare, poartă două rachete MAM-L și două MAM-C, cu rază de 8–15 kilometri, în timp ce TB2 testat de Baykar a dus 16 drone FPV, a căror rază obișnuită de circa 15 kilometri ar fi extinsă mult prin releul dronei-mamă, susține producătorul.
Războiul din Ucraina a impus ambele lecții: dronele FPV au devenit principala armă de lovire pe linia frontului în prezent, iar drone mari și de altitudine precum TB2, lente și ușor de văzut pe radar, au devenit vulnerabile în fața unei apărări antiaeriene dense. Conceptul de „dronă-mamă” încearcă să le împace, prin păstrarea TB2 departe de amenințări și trimiterea în față a dronelor de unică folosință.
Baykar, deși a dat detalii, nu a publicat oficial raza maximă reală a configurației, rezistența legăturii de date la bruiaj sau cât de mult scade autonomia TB2 cu 16 drone sub aripi.
Pentru România, noua configurație ar fi, teoretic, o modernizare a unei platforme deja plătite, și nu ar fi o achiziție de la zero. Aceleași 18 drone ar putea primi suporturile pentru FPV, componenta de software și stocurile de drone kamikaze.
