Sari direct la conținut

Turcii ne-au luat petrolul

Cotidianul

In portul turcesc Ceyhan a inceput, vineri seara, incarcarea primului petrolier cu titei destinat pietei occidentale adus din zona caspica prin oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan, informeaza Associated Press. S-au incarcat 600.000 de barili de titei (aproximativ 86.000 de tone) in petrolierul The British Hawtharne, care au ca destinatie portul Savona, amplasat in nord-vestul Italiei.

Actiunea marcheaza completarea proiectului de creare a unei alternative la dependenta de titei din Orientul Mijociu a Occidentului.

Incarcarea petrolierului este de fapt un exercitiu, inaugurarea oficiala a oleoductului urmind sa aiba loc la 13 iulie, in prezenta presedintilor Azerbaidjanului, Georgiei si Turciei.

Cind va functiona la intreaga capacitate, conducta va putea transporta din zona Marii Caspice (cel de-al treilea “rezervor” de titei din lume) un milion de barili pe zi in portul turcesc Ceyhan si, mai departe, pe apa, spre Europa.

Despre proiectul conductei Baku-Ceyhan s-a discutat prima data la jumatatea anilor ’90. Ideea era de a lega fostele republici sovietice din zona Marii Caspice de Occident. Proiectul a beneficiat de sprijinul masiv al oficialilor americani, care au insistat ca oleoductul sa fie construit prin Turcia, ocolind Orientul Mijlociu si Rusia.

Evenimentul de vineri seara reprezinta pentru Romania o noua infringere economica: desi despre conducta Constanta-Trieste (care urmarea acelasi transport al titeiului caspic spre Occident) a inceput sa se vorbeasca tot la jumatatea anilor ’90, proiectul nu a reusit, pina acum, nici macar sa obtina acordul de principiu al tuturor tarilor pe care ar urma sa le traverseze.

Semnarea unui un memorandum de intelegere intre cele cinci tari, care ar fi trebuit sa aiba loc la Trieste in martie 2006, a fost aminata, pentru ca Slovenia nu are inca acordul parlamentului sau asupra conductei. Iar de la aprobarea memorandumului pina la constructia conductei mai era oricum cale lunga: companie de proiect, banci finantatoare, atribuirea lucrarilor etc.

L-au facut in patru ani

De retinut ca cei 1.760 de kilometri ai oleoductului turcesc s-au construit in nici patru ani. Costurile au fost cu un miliard de dolari mai mari decit estimarile, valoarea totala a lucrarilor ajungind la patru miliarde de dolari. Liderul proiectului si al executiei sale a fost British Petroleum.

Cit despre conducta noastra, lunga de doar 1.360 de kilometri, compania italiana ENI a semnat, inca din 1998, memorandum cu autoritatile romane, care pesupunea si niste termene de realizare. Razboiul din fosta Iugoslavie si, ulterior, iesirea celor de la ENI din proiect au facut sa se aleaga praful de tot calendarul. Acum, de proiect se ocupa deocamdata un comitet interstatal.

“Vom face si noi ce au facut turcii cind se va rezolva problema cu Slovenia. Analizam deja posibilitatea de a incepe constructia doar noi si partea sirba, pentru ca rafinariile din Serbia sa utilizeze petrolul din aceasta conducta”, ne-a declarat ieri ministrul Economiei, Codrut Seres.

Conducta prin Romania a fost tot timpul in intirziere fata de celelalte trasee de transport al titeiului caspic. Optimisti, oficialii romani au spus ca nu este nici o problema, pentru ca e atit de mult titei in zona caspica incit nu se poate vorbi despre o concurenta intre conducte, ci mai degraba de o complementaritate.

Articol integral in Cotidianul

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro