Turism de masă în Deltă: bani, gunoaie si poluare

În timp ce, pe de o parte, Delta Dunării are nevoie de turiști pentru a susține economic comunitatea locală, pe de altă parte, prețul plătit poate fi unul prea scump: gunoaiale și poluarea cauzate de turismul de masă.

În 2020, mai mult decât oricând, românii s-au orientat spre destinațiile locale pentru a-și face vacanța. Iar Delta Dunării a fost una dintre preferințele de top ale turiștilor autohtoni. Chiar și așa însă, potrivit cifrelor oficiale de la Institutul Național de Statistică, în vara lui 2020 au fost cu 44% mai puțini turiști decât în 2019. Explicația a fost lipsa străinilor care nu au putut veni în România din cauza pandemiei. Tot potrivit INS, în luna iulie 2020, la punctele de frontieră, sosirile vizitatorilor străini au scăzut cu 69% comparativ cu luna iulie 2019.

Plaja Sulina. FOTO via TravelZoom.ro

„Mulţi turişti ne-au spus că au saci şi că strâng deşeurile, dar în realitate nu se întâmplă aşa”

Delta Dunării, a doua cea mai mare deltă din Europa și cel mai divers ecosistem din România, a fost declarată în 1991 parc național și a intrat în patrimoniul mondial UNESCO. Este locul unde se găsesc peste 360 de specii de păsări și peste 45 de specii de pește de apă dulce. Diversitatea aceasta este menținută prin legi de protecție a mediului natural. Înainte, localnicii erau dependenți economic de agricultură și de pescuit. Acum există măsuri guvernamentale de prohibiție care reglementează și posibilitățile economice ale localnicilor.

Loredana Pană, coordonator de proiecte al Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis care este implicată de foarte mulți ani în protejarea Deltei explică de ce măsurile sunt foarte importante:

”Prohibiția este importantă pentru refacerea ecosistemelor deja afectate și protejarea celorlalte. Delta este un teritoriu extrem de fragil care poate fi dezechilibrat ușor și mai ales este într-o permanentă schimbare.”

Iar pentru că terenul nu permite nici ca suprafață liberă nici ca sol o agricultură productivă, oamenii din Deltă au ajuns să depindă de turism. Din acest punct de vedere, din cauza pandemiei, anul 2020 a fost aproape compromis, după cum arată și datele statistice. Au simțit-o și localnicii pe pielea lor: „Turiștii au cheltuit mai puțini bani decât anii trecuți”, mi-a spus o localnică din Sfântu Gheorghe care muncește în campingul ”Green Dolphin”.

Dacă nevoia de turiști este acum mai mare decât oricând, o altă problemă, strâns legată de turism, se întrevede la orizont: poluarea mediului provocată de gunoaie. Mai mult de jumătate din suprafața totală a rezervației o reprezintă ecosistemele naturale acvatice și terestre incluse în lista zonelor cu valoare de patrimoniu universal (Convenția Patrimoniului Natural Universal UNESCO), și cele destinate reconstrucției ecologice, zone care constituie domeniul public de interes național.

Principalele surse de date referitoare la generarea deșeurilor vin de la agenții economici cu activitate în rezervație, de la consiliile locale și de la serviciile de salubritate. Dar Delta nu este un teritoriu ușor accesibil. Poate tocmai de aceea, abia în ianuarie 2020 a apărut primul sistem de colectare a deșeurilor din Delta Dunării.

În Letea, un sat cu 400 de locuitori cunoscut pentru rezervația naturală și caii sălbatici, a fost semnat un contract de salubritate abia în 2019 și a intrat în vigoare în ianuarie 2020. Până la sfârșitul lunii iulie în acest an s-au colectat peste 1615 tone de gunoi menajer, iar cantitatea de deșeuri reciclabile a fost de doar 385 tone, adică aproape 24%.

Gunoaiele sunt o experiență puternic inestetică în Delta Dunării: „La Sulina de exemplu, drumul din oraş spre plaja de la Marea Neagră e plin de deşeuri. La fel se întâmplă cu toate locurile unde sunt pescarii sportivi care campează ilegal, pe malurile Dunării. Am vorbit cu mulţi turişti care întotdeauna ne-au spus că au saci şi că strâng deşeurile, dar în realitate nu se întâmplă aşa”, spune reprezentantul local al WWF-România, Cristian Mititelu Răileanu, pentru site-ul Green-Report.ro.

Voluntarii și plasticul plutitor de pe canalele Deltei

Gunoaie pe apă. FOTO via Andrei Dudea

Dar adevărata problemă nu ține însă de estetică, ci de poluare, atât pentru apele de suprafață și apele subterane, cât și pentru sol. Mai ales în situațiile de precipitații abundente, de viituri care aduc cantități mari de gunoaie. Iar deșeurile menajere periculoase precum baterii, uleiuri, tuburi fluorescente, vopsea, medicamente afectează pânza freatică.

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) este instituția care aparține de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și principala responsabilă de administrarea și conservarea Deltei. Pe lângă ea sunt și organizațiile non-guvernamentale care luptă în același scop.

De exemplu, în cadrul proiectului „Patrula Zero Plastic”, zeci de voluntari WWF au adunat peste o tonă de plastic plutitor de pe canalele Deltei Dunării. Și Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis are un rol important în lupta împotriva protejării mediului. Ecopolis a fost înființat în 2009, iar din 2015 a intrat în Delta Dunării prin programul DeltaCraft, care își propune revitalizarea meșteșugurilor deltaice.

Din 2018, alături de Asociația „Letea în UNESCO”, există demersuri în vederea înființării primului Centru Comunitar Integrat din Delta Dunării, în satul Letea.

Ecopolis a început în vara aceasta programul „Letea Reciclează” prin care organizează un program pilot de amenajare și promovare a unui serviciu de colectare selectivă. Fiind primul de acest gen, își propune cercetarea și analizarea celor mai bune practici pentru localitățile cu puțini locuitori și cu acces dificil și costisitor pe apă.

Gunoaie la Letea. FOTO via Andrei Dudea

Pentru eficientizarea costurilor, operatorul de salubritate JT Grup colectează direct de la populație deșeurile pe două categorii: menajere și reciclabile, bilunar. Deșeurile colectate din toată comuna sunt transportate la stația de sortare din Sulina. Din cauza faptului că în contractul dintre primăria comunei C.A. Rosetti nu este prevăzută și organizarea unui sistem pentru colectarea deșeurilor stradale, adică tot ce lasă turiștii în urmă, „Letea Reciclează” a intervenit și a amenajat un sistem stradal, perfect integrat în peisajul rural autentic.

Coșuri de gunoi în Letea care se încadrează în arhitectura satului

Două containere au fost amplasate în zona pontoanelor și zece coșuri au fost montate pe străzile principale. Programul „Letea Reciclează” este la început dar are ambiții mari și vizează un viitor unde turismul de altfel necesar nu intervine peste mediul din Delta Dunării.

Loredana Pană de la Ecopolis spune că ”Delta are nevoie de reglementări pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung. Trebuie găsite si alte metode de dezvoltare, care să includă protejarea patrimoniul natural, dar și cel al oamenilor”.

Turism de masă în Deltă: bani, gunoaie si poluare

„Mulţi turişti ne-au spus că au saci şi că strâng deşeurile, dar în realitate nu se întâmplă aşa”

Voluntarii și plasticul plutitor de pe canalele Deltei

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”