Turnurile Iasului, cele mai vulnerabile

Subsolul edificiului este inundat si de apa de ploaie, deoarece trotuarele de beton au fost inaltate atit de mult, incit au astupat gurile de aerisire si de scurgere. Apa de ploaie patrunde insa nu numai la subsol, ci si prin acoperisul de aproximativ 17.000 de metri patrati, care ar trebui schimbat cu totul.

Palatul Culturii se poate darima la primul cutremur

Cele mai expuse unui eventual cutremur sint cele cinci turnuri ale Palatului, mai ales cel central, unde se afla si ceasul. Pina in prezent a fost consolidat turnul de est, urmind ca lucrarile la turnul de vest, incepute in 2000, sa se incheie curind.

„Restaurarea pe care vrem s-o facem noi este una extrem pretentioasa si va aduce Palatul la forma sa initiala, cea conceputa de arhitectul Ion Berindei. Vor fi refacute inclusiv picturile”, a mai declarat Adriana Ionuc. Pe de alta parte, sistemul de incalzire, vechi si defectuos, risca sa compromita toate obiectele valoroase aflate in cele patru muzee din Palatul Culturii.

„Nu putem controla temperatura in sali, lucru care este foarte important intr-un muzeu. Ar trebui sa avem doar 18 grade in unele sali si noi avem citeodata chiar 30. Consecintele asupra obiectelor de patrimoniu sint dezastruoase”, a adaugat directorul stiintific.

Instalarea unei centrale termice ar rezolva aceasta problema si ar reduce costurile pentru energia termica, ce se ridica la suma de peste 400 de milioane de lei vechi lunar, in lunile de iarna.

Din 147.000 vizitatori, doar 2.000 sint straini

Din fondurile de 41 de miliarde de lei vechi acordate pentru 2005 de Ministerul Culturii si Cultelor, doar 10 miliarde sint rezervate pentru lucrari de consolidare si restaurare. Aceasta subventie este insa destinata si celorlalte muzee pe care le administreaza complexul „Moldova”, respectiv Palatul de la Ruginoasa, Muzeele de la Cucuteni, Hirlau, Kogalniceanu, Petru Poni si Unirii.

Totodata, conducerea trebuie sa realizeze un buget propriu impus de MCC, care ajunge anul acesta la 2,8 miliarde de lei vechi. Singura cale pe care a gasit-o directorul general al Complexului, Val Condurache, pentru a completa aceste venituri este organizarea tirgurilor cu bunuri de larg consum. „Nu putem realiza aceste venituri proprii numai din vinzarea biletelor.

Anul trecut au venit 147 000 de vizitatori, din care doar 2.000 erau straini. Asadar, din bilete am strins 1,2 miliarde de lei vechi, restul de 1,6 miliarde venind de la tirguri”, spune Condurache. In schimb, Adriana Ionuc afirma ca instalarea si dezinstalarea standurilor afecteaza mozaicul, care nu mai poate fi refacut de specialisti, dintr-un motiv simplu: nu i-au descoperit reteta.

„Ca director stiintific, eu m-am opus de la inceput organizarii tirgurilor de marfuri, insa decizia finala apartine directorului general. In nici un muzeu din lume de talia Palatului nu se intimpla asa ceva. Pe linga faptul ca se distrug obiecte de patrimoniu, scade si prestigiul monumentului”, a precizat Ionuc, specialist in restaurarea si conservarea operelor de arta si de patrimoniu.

Directorul general are insa o cu totul alta parere: „Nu se deterioreaza nimic de la aceste standuri, pentru ca sint din aluminiu si deci foarte usoare. In plus, eu nu organizez tirguri de placere, ci de nevoie”.

Efecte negative: artificiile si concertele

Mai mult, desi concertele si focurile de artificii din fata Palatului ar fi trebuit interzise de mult, ele au fost organizate si anul acesta, ultima data la Sarbatorile Iasului. „Am spus de zeci de ori ca artificiile si concertele dauneaza extrem de mult cladirii.

Pot doar sa afirm ca din partea Complexului nu a fost trimisa nici o sesizare scrisa pentru a cere interzicerea lor, cu toate ca i-am atras atentia directorului general”, a precizat Adriana Ionuc. De pe urma organizarii diverselor tirguri profita nu atit Palatul, cit Camera de Comert din Iasi.

In versiunea Adrianei Ionuc, Complexul primeste doar 1 euro pe metru patrat, in timp ce comerciantii platesc pina la 50 de euro pe acelasi metru patrat. Directorul general afirma insa ca incaseaza cinci euro, iar firmele platesc Camerei de Comert intre 19 si 21 de euro pe metru patrat, pe toata durata tirgului.

„Camera de Comert incaseaza mai mult pentru ca incheie contractele, se ocupa de publicitate si toate celelalte. M-am consultat cu alte institutii din tara si noi avem un tarif mai mare cu 25% decit acestea”, a adaugat Condurache. In lipsa banilor de la buget, singura solutie de salvare a monumentului au ramas donatiile oamenilor politici si de afaceri.

Conducerea Complexului spera, daca nu sa adune o suma insemnata in urma balului de vineri, macar sa atraga atentia asupra situatiei grave a Palatului Culturii.

Bal grandios pentru salvarea cladirii-emblema a Iasului

Politicieni, oameni de afaceri si vedete se vor stringe vineri seara la Iasi pentru a participa la balul Palatului Culturii. Printre invitati se vor numara premierul Calin Popescu Tariceanu, ministrul Bogdan Olteanu si presedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase. Dintre oamenii de afaceri si-au anuntat prezenta Dinu Patriciu, George Copos si Gelu Tofan.

Organizatorii nu se asteapta totusi la stringerea unei sume mari de bani, ci doresc ca actiunea sa fie un exemplu pentru cei care pot sustine financiar lucrarile de consolidare.