Sari direct la conținut

Wall Street Journal: Zelenski a dispus dispus distrugerea gazoductului Nord Stream, apoi s-a răzgândit, dar a fost ignorat / Reacția Kievului

HotNews.ro
Bule de gaze naturale formate la suprafata Marii Baltice dupa exploziile la gazoductele Nord Stream, Foto: Handout / AFP / Profimedia
Bule de gaze naturale formate la suprafata Marii Baltice dupa exploziile la gazoductele Nord Stream, Foto: Handout / AFP / Profimedia

Sabotarea gazoductului Nord Stream a fost aprobată chiar de către președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, scrie publicația Wall Street Journal. Ulterior, Zelenski ar fi dispus anularea operațiunii, însă Valeri Zalujnîi, pe atunci comandantul armatei, a ignorat ordinul, notează publicația americană. Un consilier al lui Zelenski neagă însă implicarea Ucrainei în sabotarea gazoductului.

Potrivit publicaţiei americane, care se bazează în special pe surse militare ucrainene, atentatul cu exploziv în adâncurile Mării Baltice a fost dus până la capăt cu supervizarea comandantului şef al armatei ucrainene de la acea vreme, Valeri Zalujnîi. Aceasta, în pofida faptului că Volodimir Zelenski îşi schimbase opinia pe parcurs şi ceruse oprirea proiectului, transmite Agerpres.

Cât a costat operațiunea

Ideea sabotajului apăruse în mai 2022 în timpul unei reuniuni a unor ofiţeri de grad înalt şi directori de companii ucrainene, la trei luni după declanşarea invaziei ruse împotriva Ucraina, scrie WSJ.

Potrivit Wall Street Journal, şase persoane în total au fost implicate direct în această operaţiune, care a costat circa 300.000 de dolari, totul finanţat din bani privaţi.

WSJ: Zelenski s-a răzgândit și a suspendat ordinul, dar a fost ignorat

„Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski iniţial aprobase planul, potrivit unui ofiţer care participa şi altor trei care aveau cunoştinţă de el”, susţine publicaţia americană. „Însă apoi, când CIA aflase şi ceruse oprirea lui, el a ordonat suspendarea acestuia”, continuă WSJ.

Valeri Zalujnîi, comandantul şef al armatei ucrainene de la acea dată, a ignorat acest ordin, iar echipa sa a modificat planul iniţial, adaugă publicaţia americană. Contactat de WSJ, Zalujnîi, care de atunci a fost numit ambasador al Ucrainei la Londra, a declarat într-un mesaj scris că el nu avea cunoştinţă de o astfel de operaţiune şi a calificat drept „provocare” orice afirmaţie contrară.

După sabotarea în septembrie 2022 a gazoductului rus, Zelenski a cerut explicaţii lui Zalujnîi, potrivit WSJ, care citează trei persoane la curent cu ancheta. Acesta din urmă i-a răspuns că este prea târziu, afirmând că nu mai este posibil să se comunice cu echipa de sabotaj, pentru că orice contact ar fi putut pune în pericol operaţiunea.

„I s-a spus (lui Zelenski) că aceasta este ca o torpilă, odată lansată asupra duşmanului nu mai poate fi oprită, ea continuă până când explodează”, descrie un militar de rang înalt, informat despre această conversaţie şi citat de WSJ.

Kievul reacționează: Implicarea Ucrainei este „un nonsens absolut”

Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Zelenski, a negat implicarea Ucrainei în exploziile care au avariat gazoductul Nord Stream 2 și, în schimb, a arătat cu degetul spre Rusia, într-o declarație făcută la o zi după ce Germania a emis mandat de arestare pe numele unui scafandru ucrainean, relatează Reuters.

„Un astfel de act poate fi realizat doar cu resurse tehnice și financiare extinse. Și cine deținea toate acestea la momentul exploziei? Doar Rusia”, a declarat Podoliak.

După ce Wall Street Journal a relatat că înalți oficiali ucraineni au fost implicați în cele întâmplate, reacția oficială de la Kiev a fost negarea acestei aserțiuni. „Ucraina nu are nimic de-a face cu exploziile Nord Stream”, a replicat Podoliak, adăugând că Ucraina nu a obținut niciun avantaj strategic sau tactic în urma exploziilor.

„Implicarea Ucrainei în exploziile de la Nord Stream este un nonsens absolut. Aceste acţiuni nu aveau niciun interes practic pentru Ucraina”, a mai declarat Podoliak pentru AFP, conform Agerpres.

Conductele Nord Stream 1 și 2, în valoare de multe miliarde de dolari, care transportă gaze pe sub Marea Baltică, au fost distruse de o serie de explozii în septembrie 2022, la șapte luni după ce Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei.

Procurorii polonezi au anunțat miercuri că Polonia a primit un mandat european de arestare emis de Berlin în legătură cu atacul, iar suspectul este un bărbat ucrainean identificat doar ca Volodimir Z. Bărbatul a părăsit deja Polonia.

Rusia a acuzat deja Statele Unite, Marea Britanie și Ucraina pentru explozii, care au tăiat în mare parte gazul rusesc de pe piața europeană. Aceste țări au negat implicarea. Germania, Danemarca și Suedia au deschis anchete asupra incidentului, iar suedezii au găsit urme de explozibili pe mai multe obiecte recuperate de la locul exploziei, confirmând că exploziile au fost intenționate.

INTERVIURILE HotNews.ro