UE are o strategie pentru a atrage cât mai repede un nou stat membru, pe fondul răcirii relațiilor cu SUA și în contextul insecurității globale

Uniunea Europeană își dorește ca Islanda să se alăture blocului. Dar lucrurile nu sunt simple. Sondajele recente arată că 47% dintre islandezi sunt împotriva și 40% în favoarea aderării, pescuitul rămânând problema decisivă, scrie Financial Times.

UE ar putea oferi Islandei o derogare în ceea ce privește politica pescuitului pentru a accelera eventuala cerere de aderare a țării la blocul comunitar, au spus oficialii de la Bruxelles, în condițiile în care blocul încearcă să-și extindă prezența în regiunea arctică, de importanță strategică.

Islanda se pregătește pentru un referendum în luna august privind reluarea negocierilor de aderare la UE, în timp ce se confruntă cu preocupări legate de securitate care s-au accentuat din cauza războiului Rusiei în Ucraina și a amenințărilor președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda.

Există „cu siguranță loc pentru flexibilitate”

Cererea anterioară a Islandei de aderare la UE, de acum mai bine de un deceniu, a fost înghețată după o confruntare cu Bruxelles-ul privind drepturile de pescuit.

Însă Costas Kadis, comisarul UE pentru pescuit, a declarat pentru Financial Times că există „cu siguranță loc pentru flexibilitate”, pe măsură ce blocul își revizuiește politica veche de zeci de ani.

Întrebat dacă UE ar fi dispusă să ofere Islandei derogări, comisarul a răspuns: „Da, da. Va face parte din discuții”.

„Islanda și Uniunea Europeană se apropie, ținând cont de evoluțiile geopolitice recente”, a asigurat el.

Momentul Groenlanda

Comisia Europeană și-a intensificat eforturile de rediscutare a strategiei sale pentru Arctica de când retorica lui Trump cu privire la Groenlanda, teritoriuil danez semi-autonom, a atins apogeul la începutul acestui an.

Oficialii islandezi au fost deranjați de faptul că Trump a confundat în repetate rânduri Groenlanda cu Islanda atunci când a revendicat drepturile SUA asupra marii insule arctice.

În acest timp, eforturile UE de a atrage noi membri fac parte dintr-o schimbare mai amplă de strategie survenită după invazia pe scară largă a Rusiei, Bruxelles-ul negociind acum cu Ucraina și Republica Moldova.

Între timp, incertitudinea privind angajamentele militare ale SUA a accelerat eforturile blocului de a-și consolida propria securitate și de strânge alianțele.

Reticența Islandei

Însă aderarea la UE a fost mult timp un subiect controversat în Islanda. Sondajele recente arată că 47% sunt împotriva și 40% în favoarea aderării, pescuitul rămânând problema decisivă.

Oficialii și diplomații spun că, fără o anumită flexibilitate în această chestiune, aderarea la UE este puțin probabilă.

„Ne-am dezvoltat sectorul pescuitului ca pe o afacere, în timp ce în UE pescuitul este încă tratat ca o politică regională și este subvenționat. Nu ar funcționa”, a declarat un oficial islandez.

Acesta a adăugat în același timp că contextul geopolitic s-a „schimbat complet” de la ultima rundă de negocieri, Reykjavik fiind din ce în ce mai îngrijorat de poziția Washingtonului în urma crizei din Groenlanda.

Islanda este membru fondator al NATO, dar nu are o armată proprie și este acoperită de aceleași acorduri de apărare din perioada Războiului Rece cu SUA, care datează din 1951.

Un alt oficial a afirmat că aderarea la UE a căpătat o nouă importanță din perspectiva securității, adăugând: „Cred că va fi un referendum foarte, foarte strâns o excepție privind pescuitul ar putea cu siguranță să încline balanța”, a spus acesta.