Sari direct la conținut

UE cauta sa creioneze o politica de Aparare comuna prin care sa-si uniformizeze achizitiile militare, iar inzestrarea in viitor sa fie bazata pe economia de scara, dar nu are un plan convingator

HotNews.ro
Militari polonezi urcand intr-un elicopter american Chinook in poligonul Cincu, Foto: NATO Force Integretation Unit Romania
Militari polonezi urcand intr-un elicopter american Chinook in poligonul Cincu, Foto: NATO Force Integretation Unit Romania

Uniunea Europeana, prin armatele statelor membre, nu e nici pe jumatate la fel de eficienta in cheltuielile militare precum Statele Unite, iar cresterea alocarilor bugetare pentru aparare la 2% din PIB nu e de-ajuns daca nu se imbunatateste si modul de cheltuire, spun oficalii europeni. Comisia Europeana ar vrea sa dezvolte o politica de aparare comuna in care, printre altele, achizitiile militare sa fie standardizate si bazate pe economia de scara.

Reprezentanti ai Comisiei si europarlamentari au dezbatut la Madrid, in cadrul unui seminar axat pe apararea in Europa de Sud-Est, ideea Fondului European de Aparare, un instrument in curs de elaborare care ar urma sa cerceteze si sa dezvolte capabilitati comune pentru inzestrarea statelor membre, dar care la momentul actual nu arata foarte convingator.

Cele 28 de armate ale statelor membre UE opereaza 20 de tipuri diferite de avioane de vanatoare, 17 tipuri diferite de tancuri principale de lupta si au 178 de sisteme de armament diferite. In comparatie, Statele Unite opereaza doar 6 tipuri de avioane de vanatoare, au un singur tanc principal de lupta, iar numarul sistemelor de armament este de sase ori mai mic.

Cifrele se regasesc in aproape mai toate prezentarile Comisiei Europene care a pus pe masa, inca de la inceputul lunii iunie, trei scenarii pentru cooperarea militara in Uniunea Europeana.

Pe baza acestor cifre si nu numai, Comisia spera sa infiinteze, cu aprobarea Parlamentului European, un Fond European de Aparare care sa dezvolte noi capabilitati si oportunitati prin care statele membre sa-si standardizeze inzestrarile militare, iar achizitiile pe viitor sa fie facute cat mai mult la comun.

„UE sa cheltuiasca mai mult pe Aparare, dar sa cheltuiasca mai bine”

Statele membre trebuie sa aloce mai multi bani, sa ajunga la acel 2% din PIB pentru Aparare, dar „scopul nu e doar sa cheltuim mai mult, ci sa cheltuim mai bine. Trebuie sa ne concentram eforturile si sa cautam sa facem economii de scara in domeniul apararii”, a declarat Maria Andres, sefa reprezentantei Parlamentului European in Spania, in cadrul unui seminar organizat la Madrid de catre Parlamentul European pe tema Apararii in Europa de Sud-Est.

„Europarlamentarii cer un consens politic la nivelul tarilor membre pentru o cooperare si coordonare in aparare. Spre exemplu, la nivelul armatelor UE exista o diversitate de sisteme si echipamente militare care face sa fie imposibil sa fim competitivi. Ideea de cooperare militara in UE trebuie facuta impreuna cu NATO, nu sa intram in competitie cu alianta nord-atlantica”, a spus Andres.

Fondul European de Aparare – instrumentul care va duce la standardizarea achizitiilor militare?

Din acest motiv Comisia a gandit Fondul European de Aparare pentru a contribui la cercetarea si dezvoltarea in domeniul apararii.

Fondul European pentru Aparare isi propune, initial, un program de cercetare colaborativa intre statele membre interesate, pentru gasirea unor solutii comune pentru diferite capabilitati, diferite achizitii militare care ar putea fi facute in viitor de mai multe state deodata, astfel incat sa se materializeze un avantaj al economiei de scara ce ar rezulta.

Un buget limitat pentru cercetare. Un buget incert pentru etapa urmatoare de dezvoltare

Bugetul pana in 2020, daca propunerea trece de Parlamentul European si se concretizeaza, ar urma sa fie de circa 90 de milioane de dolari pentru programul de cercetare, o suma infima – dupa cum sustin unele voci din cadrul institutiilor europene.

Dupa 2020 (un termen ambitios de apropiat), Fondul European de Aparare ar urma sa intre in faza de dezvoltare a programelor deja creionate in faza de cercetare, de dezoltare de noi capabilitati militare, iar bugetul estimat ar urma sa fie de circa 500 de milioane anual, un buget care e doar pe hartie si nu are deocamdata vreo sursa de finantare asigurata.

Ce NU spun statisticile Comisiei: Majoritatea diverselor sisteme militare din UE sunt produse de si in statele membre

Ce nu e precizat in statisticile prezentate de catre Comisia Europeana cu privire la diversitatea echipamentelor militare din armatele statelor membre UE este ca majoritatea acestora sunt de provenienta europeana, dezvoltate in state membre si construite de industriile de aparare natioanle ale diferitelor tari europene.

Sigur, in discutie intra si echipamentele militare produse de catre companii americane care sunt in dotarea multora dintre armatele din UE, dar majoritatea echipamentelor au origini europene si stau chiar la baza industriilor nationale de armament, sustinute de companii private, rivale pe piata.

Din acest motiv este greu de crezut ca orice tentativa de standardizare ar putea avea succes pe o piata libera si concurentiala din Europa, dincolo de orice factor diplomatic.

In plus, nici Fondul European de Aparare nu arata convingator, cu un buget estimat la doar circa 90 de milioane de euro in total pentru cercetare pana in 2020, iar cel gandit pentru perioada de dezvoltare propriu-zisa de noi capabilitati post-2020, circa 500 de milioane de euro anual, nu are deocamdata asigurata nicio finantare si nu se stie cum s-ar putea forma.

Dincolo de aceste aspecte, multe din statele europene deja colaboreaza la diverse sisteme sau produse militare. Eurofighter Typhoon, anul din avioanele de lupta de top, a fost dezvoltat de Maria Britanie, Germania, Franta, Italia si Spania. Similar, F35, cel mai modern avion de lupta din lume, a fost dezvoltat de SUA, dar cu parteneri europeni precum Marea Britanie, Italia, Olanda, Danemarca, Turcia sau Norvegia.

Pe langa produsele militare dezvoltate in comun de o parte din statele membre, exista produse dezvoltate in tari UE care, dincolo de dotarea propriilor armate, sunt destinate si exportului catre alte tari membre. In cazul Romaniei, daca ar fi sa cautam un exemplu, nemtii de la Rheinmetall ar putea ajunge sa construiasca la Uzina Moreni transportoare blindate 8X8 sau chiar si 4X4 care, dincolo de cele cumparate de catre fortele romane, ar putea ajunge spre export.

Cum stimulezi un stat membru sa-si standardizeze achizitiile militare?

„E adevarat ca avem mult de munca pentru a putea organiza o piata de aparare interna in UE”, recunoaste europarlamentarul spaniol Jona Fernandes, membru al grupului Social-Democratilor.

„Comisia Europeana crede ca nu facem decat sa cheltuim intre 30 si 50 de miliarde de dolari in plus pentru ca avem atatea sisteme diferite. E adevarat ca avem spatiu de imbunatatire, iar in propunerea Comisiei Europene pentru Fondul European de Aparare este urmarita aceasta directie, de cercetare si dezvoltare de noi capabilitati si cum poate fi implicata piata interna europeana. Dar, clar, avem mult de munca in acest sens”, spune Fernandes.

Cum sa stimulezi un stat membru sa-si standardizeze achizitiile militare? „E dificil sa o faci prin legi sau reguli, pentru ca tine de suveranitatea fiecarui stat”, recunoaste si Dimitri Barua, comunicatorul Comisiei Europene in Spania.

„Nu va fi o obligatie legala, ci va tine de stretegii pe care speram sa le dezvoltam in comun. Dar speram ca Fondul European de Aparare sa schimbe jocul, sa incurajeze achizitia de echipamente impreuna”, sune Barua.

CONTEXT:

Moment crucial in evolutia UE: va avea Uniunea o aparare comuna? Comisia lui Juncker a pus in dezbatere trei scenarii pentru cooperarea militara in Europa. Ce ambitii are Bruxelles-ul si cum va influenta cooperarea cu NATO

INFOGRAFIC Va avea UE o politica de aparare comuna?

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro