UE dă Ungariei termen de două luni să răspundă îngrijorărilor față de noua sa lege privind „protecția suveranității”

Comisia Europeană a informat joi că a dat un termen de două luni Ungariei pentru ca aceasta să răspundă preocupărilor Bruxellesului legate de legea privind „protecţia suveranităţii naţionale”, în caz contrar cazul putând fi deferit Curţii de Justiţie a UE, transmit Reuters și Agerpres.

Comisia a deschis în februarie o procedură de infringement împotriva Ungariei în legătură cu legea privind „protecţia suveranităţii naţionale”, adoptată în decembrie, despre care Bruxellesul spune că încalcă valorile democratice şi drepturile fundamentale din UE.

Executivul UE afirmă că răspunsul dat de Ungaria la nota sa oficială din februarie nu i-a atenuat îngrijorările. Comisia mai precizează că a trimis acum o aşa-numită „opinie motivată”, o cerere oficială de conformare cu legislaţia UE şi care dă Ungariei un termen de două luni pentru a reacţiona şi a lua măsurile necesare.

Dacă Ungaria nu se va conforma, Comisia poate trimite cazul la Curtea de Justiţie a UE.

Legea adoptată în decembrie anul trecut prevede înfiinţarea unei autorităţi de supraveghere pentru prevenirea imixtiunilor în procesul electoral. Oficiul independent de protecţie a suveranităţii va putea ancheta „atacurile ilegale” la adresa suveranităţii naţionale, inclusiv activităţile organizaţiilor finanţate din străinătate, iar rezultatele ar putea duce la deschiderea unor anchete judiciare.

Finanţarea externă interzisă pentru partidele sau grupurile care candidează la alegeri ar putea fi pedepsită cu până la trei ani de închisoare.

SUA spun că legea adoptată de Ungaria este contrară statului de drept

Partidul de guvernământ, FIDESZ, afirmă că legea este necesară pentru protecţia împotriva amestecului politic din străinătate.

Însă legea a fost criticată atât de UE, cât și Statele Unite.

„Statele Unite sunt preocupate de decizia guvernului ungar de a promulga astăzi o nouă lege care oferă guvernului ungar instrumente draconice ce pot fi folosite pentru a intimida şi pedepsi persoane ale căror opinii nu sunt împărtăşite de partidul la putere” Fidesz, a afirmat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat Matthew Miller, citat într-un comunicat de presă remis pe 21 decembrie.

„Această nouă lege este incompatibilă cu valorile noastre comune ale democraţiei, libertăţii individuale şi statului de drept”, a adăugat el.

Mai multe ONG-uri pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International, au denunţat dorinţa guvernului ungar de a „reduce la tăcere vocile critice” prin adoptarea acestei legi.

Guvernul lui Orban laudă „legea rusească” adoptată de Georgia

Vinerea trecută guvernul ungar a cerut partenerilor săi din Uniunea Europeană să se inspire din exemplul Georgiei, care a adoptat pe 14 mai o lege controversată privind „interferența străină”, condamnată vehement de Occident.

„Departe de a ne opune prin veto” acestei legi, „dorim să încurajăm introducerea unor legi similare în UE!”, a scris Balazs Orban, directorul politic al premierului ungar pe rețeaua de socializare „X”.

„Nu este vorba de o amenințare la adresa suveranității Georgiei”, a dat asigurări el. „Protejarea suveranității unei țări de ingerințe străine nedorite nu reprezintă o amenințare la adresa democrației”, a mai spus Balasz Orban.

„În loc să condamne (legea), UE ar face mai bine să-i urmeze exemplul”, a îndemnat acesta.

Legea georgiană impune ca orice ONG sau organ de presă care primește mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca „organizație care urmărește interesele unei puteri străine”.

Criticii au supranumit-o „legea rusă”, din cauza asemănării cu legislația adoptată în Rusia pentru a suprima opoziția.