UE ne baga in ceata financiara dupa 2009

Uniunea Europeana va acorda Romaniei 11 miliarde de euro in perioada 2007-2009. Dupa 2009, insa, nu stim citi bani vom primi, intrucit Tratatul de aderare a Romaniei si a Bulgariei la UE avanseaza doar sume orientative. In aceste zile au aparut speculatii potrivit carora partea cuvenita Romaniei va fi foarte mica.

Saptamina trecuta, negociatorul-sef cu Uniunea Europeana, Leonard Orban, spunea ca, pe hirtie, suma de care beneficiaza Romania si Bulgaria in intervalul 2007-2013 este de 44,3 miliarde de euro, dintre care 16,2 miliarde de euro in primii trei ani. Dintre acestia din urma 11 miliarde ii revin Romaniei si stim sigur, potrivit negociatorului-sef, ca ii vom primi.

„Sumele alocate Romaniei si Bulgariei de Uniunea Europeana in perioada 2007-2009 sint cele negociate in cadrul pachetului financiar agreat in cursul anului 2004. Principalele prevederi financiare negociate pentru respectiva perioada sint prevazute in Tratatul de aderare”, a precizat Orban.

Acesta ne-a declarat ca suma de 44,3 miliarde de euro este un exercitiu de calcul facut de Comisia de buget a Parlamentului European. Precizarile negociatorului-sef vin ca urmare a unor controverse legate de faptul ca Romania si Bulgaria vor primi bani mai putini decit s-a convenit initial.

Ministrului Afacerilor Europene din Bulgaria, Meglena Kuneva, i se atribuie o declaratie conform careia Parlamentul European ar fi redus suma de 16,2 miliarde la 4,5 miliarde de euro.

Negociere cu toata lumea

Asadar, Romania si Bulgaria stiu citi bani vor primi in intervalul 2007-2009. Problema se pune pentru 2010-2013. Pentru cele 25 de state membre ale UE necunoscuta o reprezinta toata perioada 2007-2013. In aceste zile fiecare dintre aceste tari plus cele doua care vor adera la UE la 1 ianuarie 2007 isi negociaza pachetele financiare pentru intervalele amintite.

Rezultatul negocierilor va fi consfintit prin votul pe care il va da Parlamentul European. Desi vor avea echipe de negociatori, Romania si Bulgaria nu isi vor putea preciza votul intrucit au rolul de observator. Pe marginea sumelor de care se vor bucura statele membre si viitoare membre se pot face nenumarate speculatii.

E greu de crezut ca state ca Grecia sau Irlanda vor accepta o diminuare a fondurilor de dragul Romaniei si Bulgariei. De altfel, suma avansata de Comisia de buget a Parlamentului de la Strasbourg, 44,3 miliarde de euro, este destul de generoasa. Insa, diferenta dintre aceasta suma si cele 16,2 miliarde care sint batute in cuie este incerta.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Integrarii Europene, declaratia semnata de Parlamentul European, Consiliul UE si Comisia Europeana la 13 aprilie statueaza ca, dupa 2009, cheltuielile pentru Romania si Bulgaria vor intra in categoria „non-compulsory” (cheltuieli care nu sint obligatorii), ceea ce inseamna ca vor fi subiect al procesului de co-decizie, la care decizia este luata in comun

de Parlamentul European si de Consiliu. Sumele destinate celor doua state, se mai spune in comunicat, in perioada 2010-2013 vor fi definite numai dupa ce statele membre ale Uniunii si institutiile comunitare vor ajunge la un acord asupra perspectivei financiare 2007-2013.

Romanii vor integrare fara sacrificii

Potrivit unui barometru de opinie, realizat de Institutul pentru Libera Initiativa in colaborare cu Centrul de Sociologie Urbana CURS realizat in luna martie anul curent, marea majoritate a romanilor, reprezentind 85% din numarul celor intervievati, ramin fideli ideii de integrare.

Nu toti sint insa dispusi sa accepte reforme care presupun sacrificii de natura economica, cum ar fi reducerea nivelului de trai. Astfel, aproximativ o treime sint de acord ca reformele sa se faca gradual, chiar cu riscul ca momentul aderarii sa fie aminat.

In perspectiva aderarii, romanii se tem cel mai mult de scumpirea produselor si serviciilor pentru populatie, de inchiderea unor intreprinderi, de transformarea tarii intr-o piata de desfacere pentru economiile altor state, de cresterea impozitelor si de somaj.

Ca avantaje, perceptia majoritatii este ca aderarea va avea ca efecte cresterea investitiilor straine, dezvoltarea agriculturii si scaderea coruptiei.