Skip to content
Actualitate

UE respinge „alianța unică” cu Canada propusă de Mark Carney

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Capitalele UE au primit cu răceală cererea Canadei de a obține o „alianță unică” cu blocul comunitar, dezamăgindu-l pe premierul Mark Carney, scrie Financial Times.

Carney, care vizitează Franța și Marea Britanie săptămâna aceasta, a îndemnat Europa să își consolideze alianța economică cu Canada, după ce anterior a lansat ideea unei „afilieri asociate” pentru țara sa.

Însă ofensiva sa nu a reușit să influențeze guvernele care se tem să acorde Canadei avantaje comerciale preferențiale, potrivit a cinci diplomați ai UE implicați în discuții.

Există un consens cu privire la intensificarea colaborării blocului comunitar cu producătorii canadieni de arme și cu companiile miniere esențiale.

„Îi iubim pe canadieni, dar toată lumea este foarte realistă în privința a ceea ce este posibil și ce nu este posibil”, a spus un diplomat al UE. Propunerea lui Carney „sună bine, dar nu e foarte atent gândită”, a adăugat acesta. „Dar nu-l învinovățesc [pe Carney] pentru că a încercat.”

Un alt diplomat a declarat că îngrijorările legate de modul în care președintele american Donald Trump ar putea reacționa la o relație semnificativ consolidată cu Canada influențează, de asemenea, unele capitale ale UE. Țările baltice, care se bazează pe protecția NATO în fața amenințărilor rusești, sunt deosebit de îngrijorate, a declarat un al treilea diplomat.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

„Dintre toate țările, Canada este una dintre puținele de care cu toții vrem să ne apropiem chiar acum”, a spus un al patrulea diplomat. „Dar chiar și în cazul lor, știm cu toții că trebuie să fim atenți atunci când începem să vorbim despre accesul comercial și tratamentul preferențial.”

Carney s-a prezentat ca un paratrăsnet geopolitic pentru colaborarea democratică liberală occidentală, menită să protejeze organismele multilaterale amenințate de politica externă agresivă a administrației Trump. Canada este una dintre cele două țări – alături de China – care impun tarife vamale de represalii SUA ca răspuns la războiul comercial al lui Trump.

Ca parte a campaniei sale de a cuceri UE, premierul canadian va participa miercuri la discursul anual despre starea Uniunii susținut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Strasbourg, și va susține propriul său discurs în fața Parlamentului European joi.

Carney inventase termenul „puterile de mijloc” într-un discurs susținut la evenimentul de la Davos din ianuarie anul acesta și spusese că acestea trebuie să se unească pentru a rezista unor superputeri precum China și SUA. Von der Leyen a susținut în general același concept.

Însă, la reuniunea de săptămâna trecută a ambasadorilor din statele membre ale UE, menită să pregătească vizita lui Carney, unul dintre ei a remarcat că blocul comunitar „nu este o «putere mijlocie»” și că, mult mai mică, Canada nu ar trebui să se aștepte la niciun tratament special, potrivit unor persoane informate despre schimbul de replici.

„Multe capitale consideră că este nevoie de un pic de realism”, a spus un al cincilea diplomat. El a subliniat faptul că 10 țări, inclusiv Franța și Italia, nu au ratificat încă acordul de liber schimb încheiat între Canada și UE în 2017 (CETA), care a fost blocat din cauza obiecțiilor mai multor adunări naționale față de prevederile care ar oferi investitorilor canadieni mai multe drepturi de a da în judecată guvernele și de a reduce tarifele pentru produsele agricole.

Într-un interviu acordat FT, Carney și-a moderat în mod notabil aspirațiile, cerând ca cele 10 țări ale UE să ratifice CETA.

Acordul este în vigoare provizoriu, ceea ce înseamnă că majoritatea prevederilor sale – inclusiv reducerile tarifare, regulile vamale și accesul pe piață pentru bunuri și servicii – se aplică deja.

Însă ratificarea completă pare din ce în ce mai incertă: Franța se confruntă cu alegeri prezidențiale, în timp ce Giorgia Meloni din Italia ar putea fi nevoită să încheie o alianță cu un naționalist de extremă dreapta înainte de alegerile generale de anul viitor, diminuând perspectivele de aprobare în două dintre cele mai mari state membre ale UE.

UE reprezintă mai puțin de 6% din exporturile canadiene de bunuri, ceea ce limitează posibilitatea unor legături comerciale mai profunde.

Carnea de vită este un exemplu în acest sens. Canada nu exportă carne către UE, în ciuda unei cote tarifare reduse în cadrul CETA, deoarece producătorii săi utilizează hormoni de creștere interziși de blocul comunitar.

De asemenea, UE dorește ca Ottawa să renunțe la tarifele vamale pentru oțelul european și pentru unele produse, cum ar fi cuiele. De asemenea, dorește să dilueze regulile „Cumpărați produse canadiene” care favorizează producția internă în detrimentul importurilor.

Ottawa este, de asemenea, nemulțumită de politica „Fabricat în Europa” propusă de UE și de reglementările sale de mediu, care vor crește costurile pentru exporturi esențiale, cum ar fi cheresteaua și aluminiul.

Cele două părți speră să încheie un acord comercial digital înainte de un summit din 29-30 octombrie la Montreal.

Însă țările UE sunt conștiente de faptul că multe reglementări sunt stabilite la nivel provincial în Canada, ceea ce face dificilă implementarea schimbărilor promise de către guvernul federal.