Ultima zi de mandat a procurorului general al României și a șefului DNA. Ce lasă în urma lor Alex Florența și Marius Voineag 

Luni, 30 martie, este ultima zi de mandat a procurorului general al României, Alex Florența, a șefului DNA, Marius Voineag și a șefei DIICOT, Alina Albu. Primii doi se află în procedura de selecție pentru noi funcții: Florența – adjunct la DIICOT, Voineag – adjunct la Parchetul General. Până la finalizarea procedurilor de selecție, Florența își va continua activitatea ca simplu procuror la DIICOT. Voineag a cerut CSM mutarea la Parchetul Tribunalului București, o decizie fiind așteptată marți.

Începute în 2023, an în care România a scăpat de monitorizarea prin MCV, mandatele lui Alex Florența și Marius Voineag au fost marcate de momente care au stârnit critici în spațiul public. Cei doi s-au aflat la vârful principalelor parchete într-o perioadă în care justiția din România s-a confruntat cu o situație fără precedent: mii de dosare au fost închise prin prescripție, iar decizii de condamnare au fost anulate ca efect al unor hotărâri ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. 

La bilanțul finalului de mandat, șeful DNA, Marius Voineag, a dat vina pe Parlament pentru valul de prescripții, acuzând că acesta s-a produs pe fondul lipsei de reacție a legislativului în urma deciziilor CCR.

DNA și Parchetul General au fost acuzate că nu a avut o poziție fermă în privința sesizărilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. 

„De ce v-a fost frică?” a fost întrebat Marius Voineag în timpul interviului susținut la CSM pentru postul de procuror general adjunct, cu referire la decizia DNA de a retrage un recurs într-un dosar de corupție în care era pusă în discuție sesizarea CJUE pe tema prescripției. Voineag a susținut că decizia a aparținut în mod exclusiv Secției Judiciare a DNA.

A fost contrazis de însăși șefa secției, procuroarea Marinela Mincă. care, la interviul pentru funcția de adjunct al DNA, a afirmat că decizia privind retragerea recursului și, implicit, pierderea ocaziei de a sesiza CJUE i-a aparținut șefului DNA.

Un „procuror general discret”

Alex Florența a fost considerat un procuror general discret, fostul judecător Cristi Danileț afirmând că „nu a fost o voce suficient de puternică” pentru Ministerul Public. 

„Florența este un procuror de care nu s-a știut înainte să își înceapă mandatul și nu se va mai vorbi după terminarea mandatului”, a declarat Dănileț pentru G4Media.

A existat însă un episod în care procurorul general Florența a avut voce puternică, însă a fost pus rapid la punct de CSM. S-a petrecut anul trecut, cu ocazia bilanțului DIICOT, când a criticat ce se întâmplă cu anumite dosare în instanță.

Florența a afirmat atunci că „asistăm la soluţii ale instanţelor de la suprinzătoare la apoplexice şi la o reconfigurare de practică judiciară şocantă»”.

Secția pentru judecători a CSM a reacționat rapid, spunând că aceste reprezintă „un atac inadmisibil la independenţa judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzelor penale” și a stabilit că a încălcat independența magistraților prin afirmațiile publice. 

Rezultate slabe în dosarele cu magistrați

Mandatul lui Alex Florența a fost marcat de lipsa unor investigații privind faptele de corupție din justiție. Mutarea competenței anchetării infracțiunilor săvârșite de magistrați la Parchetul General a fost urmată de prăbușirea unor rezultate.

„Nu poate fi verosimil că a dispărut corupția”, au remarcat membrii Secției pentru procurori din CSM la interviurile procurorilor care candidează la conducerea marilor parchete, fiind întrebați dacă susțin revenirea la DNA a competenței pe dosarele cu infracțiuni săvârșite de magistrați.

Sub mandatul lui Alex Florența, doar doi magistrați au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție, în timp ce în perioada în care competența a aparținut DNA au fost trimiși în judecată aproximativ 160 de magistrați.  

DNA, sub mandatul Voineag

Marius Voineag și-a început mandatul la DNA spunându-le procurorilor din subordine că vrea să transforme instituția într-un DNA 2.0, care luptă cu marea corupție, după cum dezvăluia procuroarea Laura Deriuș într-un interviu pentru HotNews, în care a vorbit despre presiunile asupra procurorilor anticorupție care instrumentau cauze sensibile, cu suspecți influenți.

A fost acuzat chiar din interior că a vrut să dețină controlul anchetelor procurorilor din subordine, dând un ordin la scurt timp după preluarea mandatului prin care le cerea să-i fie comunicate măsurile de supraveghere tehnică din toate dosarele, inclusiv ordonanțele – practic momentul zero al anchetelor – după cum a dezvăluit un alt procuror pentru HotNews. Ordinul a fost comunicat procurorilor din toate structurile terioriale, nu doar din cea centrală.

Voineag a invocat că a acționat legal, dând exemplul Laurei Codruța Koveși, care ar fi dat un ordin similar în timpul mandatului ei la DNA. Adresa semnată de Kovesi era adresată doar secțiilor din structura centrală și viza comunicarea doar a adresei de înaintare administrative, nu ordonanțele, după cum arată documentul comunicat de DNA către HotNews.

Procuroarea care îl ancheta pe primarul din Chiajna, revocată. Dosarul, închis

În documentarul „Justiție capturată”, publicat de Recorder în decembrie 2025 Marius Voineag a fost acuzat de mai mulți procurori că a blocat anchete penale care vizau dosare de mare corupție. 

În documentar se vorbește și despre scăderea numărului de dosare de mare corupție instrumentate de DNA în ultimii ani. Foști și actuali procurori din cadrul DNA au declarat pentru Recorder că la nivelul instituției a existat o schimbare de ton după ce Marius Voineag a devenit procuror-șef.

Voineag a fost acuzat de control asupra unor anchete importante, inclusiv prin retragerea sau schimbarea procurorilor din dosare cu miză ridicată. 

În material este prezentat cazul procurorului militar Liviu Lascu, revocat de la conducerea secției militare a DNA în timp ce ancheta o serie de achiziții suspecte ale Serviciului Român de Informații (SRI).

Marius Voineag a fost acuzat și că a revocat-o din funcție pe procuroarea Laura Deriuș, care instrumenta un dosar ce îl viza pe primarul de Chiajna, implicat în afaceri imobiliare cu familia președintei instanței supreme, Lia Savonea. În ordinul de revocare, șeful DNA motiva că procuroarea nu finalizat nicio anchetă timp de un an. 

Laura Deriuș a explicat într-un interviu pentru HotNews că instrumenta la acea dată cel mai mare dosar de corupție din DNA, cu 56 de suspecți și 81 de volume. În plus, alte 15 soluții de clasare îi erau ținute de șeful de secție, care trebuia să le avizeze, la sertar.

Actualul candidat la șefia DNA, Viorel Cerbu, explica în timpul interviului de la Ministerul Justiției că munca unui procuror care instrumentează dosare complexe se vede după luni, chiar un an de muncă.

Laura Deriuș a susținut că a intrat în dizgrația conducerii DNA în momentul în care a insistat să pună în aplicare mandatele de percheziție în dosarul primarului de la Chiajna.

După plecarea procuroarei din DNA, dosarul primarului din Chiajna a fost închis.

Într-o primă reacție, Marius Voineag a vorbit despre „presiune publică” și „speculații”: „Pregătirea mea profesională mă obligă nu numai să folosesc în acuzare doar elemente factuale, deci demonstrabile, ci și să cer ca pozițiile și reacțiile publice raportate la instituție sau la persoana mea să fie bazate pe aspecte obiective, nu pe speculații sau insinuări, cu atât mai mult cu cât unele provin aparent din interiorul sistemului de justiție sau sunt ale unor persoane care au făcut parte din sistemul judiciar”.

Niciun înalt demnitar nu a fost trimis în judecată sub mandatul Voineag

Deși obiectivul declarat la instalarea în funcția a fost combaterea marii corupții, Marius Voineag părăsește DNA cu rezultate modeste pe acest segment, potrivit datelor statistice publicate de instituție în ultimii trei ani.

Raportat la calitatea inculpaților din dosarele instrumentate de procurorii anticorupție în timpul mandatului Voineag, din cei 2.126 de inculpați trimiși în judecată în ultimii trei ani doar 13 au fost demnitari: 7 deputați și senatori în 2023, un deputat și doi secretari de stat în 2024 și doi deputați și un secretar de stat în 2025.

Dintre funcționarii cu cele mai multe inculpări pentru fapte de corupție au fost polițiștii, 151 fiind trimiși în judecată în timpul mandatului Voineag.

Dosarele de impact 

Trimiterea în judecată a fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui Dumitru Buzatu, considerat unul dintre ultimii baroni PSD în funcție, sau a fostului președinte CJ Prahova, liberalul Iulian Dumitrescu, au fost prezentate de Marius Voineag ca fiind două dintre dosarele de succes în timpul mandatului său.

Niciunul nu a fost însă soluționat. Dosarul Buzatu se judecă la Tribunalul Vaslui, unde instanța a eliminat parte dintre probele administrate de procurorii DNA. Recent, avocații au cerut să fie scoase din dosar alte probatorii, invocând decizia instanței supreme privind scoaterea polițiștilor DGA din dosarele de corupție în care nu sunt vizați angajați MAI. Dacă judecătorul va admite cererea, principala probă în acuzarea lui Buzatu va rămâne flagrantul. 

Printre dosarele de rezonanță instrumentate în timpul mandatului lui Marius Voineag se numără cel al generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, al generalilor de armată Cătălin Ștefăniță Zisu și Florentina Radu-Ioniță, cel al fostului președinte ANPC Cristian Popescu Piedone, cele de corupție din Portul Constanța, baza NATO sau Aeroportul Otopeni. Niciunul dintre aceste dosare nu u fost finalizat în instanță. 

Dosare sonore, închise

Mai multe anchete de corupție de impact au fost închise în timpul mandatului lui Marius Voineag la DNA. Printre dosarele clasate s-au aflat cel al achizițiilor celor 600 de BMW-uri de către Poliția Română de la compania condusă de Michael Schmidt, prietenul fostului președinte Klaus Iohannis. 

A fost închis și dosarul privind achizițiile de echipamente de la SRI. Instrumentat de fostul șef al serviciului militar din parchetul anticorupție, procurorul Liviu Lascu, dosarul a fost clasat la câteva luni după ce procurorul a fost revocat din funcție de Marius Voineag. La fel cum s-a întâmplat și cu procuroarea Laura Deriuș și dosarul primarului din Chiajna.

Clasare au dat procurorii DNA și în cazul fostului baron PSD de Caraș-Severin Ion Mocioalcă, în prezent vicepreședinte al Curții de Conturi, acuzat că ar fi intervenit pe lângă un șef de direcție agricolă pentru a-și impune un apropiat în instituție. 

Tot cu o soluție de clasare au fost închise și dosarele privind conducerea Autorității de Supraveghere Financiară, acuzată că ar fi tolerat presupuse fraude ale companiilor de asigurări City Insurance și Euroins.

În timpul mandatului lui Marius Voineag, DNA a clasat și dosarul privind vizita făcută de Liviu Dragnea în SUA la inaugurarea din 2017 a lui Trump. Fostul șef al PSD era acuzat de trafic de influență.

În 2024, DNA a clasat un dosar al lui Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor și ex-lider al PNL Iași, acuzat în 2016 că ar fi primit o mită de 4,3 milioane de euro ca să intervină pentru a asigura finanțarea de către Ministerul Educației a unui program de informatizare.

„Erodarea”

Acuzat în spațiul public că a candidat la conducerea Parchetului General în tandem cu șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, pentru a conduce din umbră instituția, actualul șef al DNA, Marius Voineag, a explicat în timpul interviului de la CSM de ce nu își mai dorește „o funcție numărul unu”.

El a susținut că, în opinia sa, obiectivele pe care și le-a propus în 2023 le-a îndeplinit în cea mai mare parte, iar plecarea din fruntea instituției o pune pe seama „erodării”:

„Erodarea în funcție este fără doar și poate unul dintre elementele care a cântărit la decizia mea personală de a nu candida pentru poziția de locul unu.(…) E o mare diferență între a candida pentru locul unu și a te duce ca suport, cum te duci ca procuror general adjunct. Să fiu puțin direct, îmi plac foarte mult fazele de construcție. Cred că, pe baza experienței pe care o am acumulat, pot fi un real sprijin pentru oricine ar ocupa în momentul de față o funcție de procuror general al României. Asta nu înseamnă că mi-e ușor să plec”.

Fără avize de la CSM

Nici Marius Voineag, nici Alex Florența nu au reușit să obțină de la CSM avizul pentru numirea în funcțiile de adjuncți la Parchetul General, respectiv DIICOT. Marți, 31 martie, Consiliul Superior al Magistraturii va vota pentru a patra oară dacă va aviza cele două propuneri ale ministrului PSD al Justiției, după ce de trei ori a fost egalitate la vot, procurorii din CSM nereușind să se pună de acord.

Secția pentru Procurori din CSM este obligată să supună la vot propunerile până când expiră termenul ca avizul consultativ să fie trimis, conform legii, ministrului Justiției, Radu Marinescu.

„Dacă nu se poate da un aviz, pentru că există această situație de balotaj, situația juridică este sinonimă cu lipsa unui aviz. (…) Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide”, a declarat ministrul Justiției.

Conform legii, Secția pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerile făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, sunt înaintate președintelui Nicușor Dan.

În cazul emiterii unui aviz negativ al Secției pentru procurori a CSM, ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ. În urma acestui interviu, ministrul poate continua procedura prin transmiterea către președinte a propunerii de numire sau retrage propunerea, urmând să fie declanșată o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile.

Președintele Nicușor Dan poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul președintelui de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiției.

Doar trei din cei opt procurori propuși de ministrul PSD al Justiției la șefia marilor parchete au primit aviz favorabil de la Consiliul Superior al Magistraturii:

Mai exact, în urma interviurilor susținute la CSM de cei opt procurori propuși de ministrul Justiției la șefia Parchetului General, DNA și DIICOT, situația este următoarea:

• Cristina Chiriac, propunerea de procuror general al României – aviz negativ 
• Marius Voineag, propunerea de adjunct al procurorului general – fără aviz, egalitate la vot 
• Ioan Viorel Cerbu, propunerea de șef DNA – aviz favorabil 
• Marinela Mincă, propunerea adjunct șef DNA – aviz negativ
• Marius Ionel Ștefan, propunerea adjunct șef DNA – aviz favorabil
• Codrin Horațiu Miron, propunerea de șef DIICOT – aviz favorabil 
• Alex Florin Florența, propunerea pentru adjunct șef DIICOT – fără aviz, egalitate la vot
• Gill-Julien Grigore-Iacobici, propunerea adjunct șef DIICOT – aviz negativ.