Un arhipelag de insule aflat la peste 10.000 de km de Europa învrăjbește din nou Marea Britanie și UE

Guvernul britanic a criticat vineri Uniunea Europeană din cauza preluării de către Bruxelles a denumirii date de Argentina Insulelor Falkland în comunicatul final al summitului UE-America Latină şi Caraibe, relatează AFP și News.ro.

Guvernul condus de Rishi Sunak a invocat faptul că locuitorii insulelor şi-au exprimat voinţa, într-un referendum din 2013, să facă parte din Regatul Unit.

„99,8% dintre locuitorii Falkland au votat (în referendumul din 2013) să facă parte din familia britanică. Argentina şi UE ar trebui să le audă alegerea democratică”, a atacat joi, pe Twitter, ministrul britanic de Externe James Cleverly.

În comunicatul final al summitului UE şi Comunităţii Statelor Latino-americane şi Caraibe (CELAC), care s-a încheiat marţi, folosirea expresiei „Islas Malvinas” – numele dat arhipelagului în Argentina – a înfuriat Londra.

Exprimările UE care au înfuriat Marea Britanie

„În ceea ce priveşte problema suveranităţii pe Insulele Malvine/Insulele Falkland, UE a luat notă de poziţia istorică a CELAC, care are la bază dialogul şi respectarea dreptului internaţional în rezolvarea paşnică a diferendelor”, scrie în franceză în document.

În comunicatul în engleză, sunt folosite ambele nume – „Islas Malvinas/Falkland Islands”. Însă, în comunicatul în spaniolă scrie numai ”Islas Malvinas”.

„Să fie clar, Insulele Flakland sunt britanice. Este alegerea pe care au făcut-o locuitorii insulei” la refrendumul din 2013, sublinia miercuri un purtăror de cuvânt al premierului britanic Rishi Sunak, care denunţa „o alegere regretabilă de cuvinte” a UE.

Preşedintele argentinian Alberto Fernandez a salutat joi, pe Twitter, comuncatul summitului UE-CELAC drept „o victorie diplomatică istorică”, iar acest subiect este amplu preluat de către presa naţională.

„Malvinas sunt o cauză naţională, am făcut un pas înainte”, a subliniat el.

Marea Britanie și-a reafirmat pe cale militară suveranitatea asupra insulelor

Acest teritoriu, în sudul Oceanului Atlantic, situat la 400 de kilometri de coastele Argentinei şi la aproape 13.000 de kilometri de Londra, face obiectul unui conflict de suveranitate ce durează de zeci de ani între cele două ţări.

În 1982, un război de 74 de zile s-a soldat cu peste 900 de morţi și o victorie britaică.

Argentina consideră că aceste insule – moştenite de la Coroana spaniolă după obținerea independenţei ţării – au fost ocupate de către trupe britanice în 1833, când guvernatorul şi colonişti argentinieni au fost expulzaţi pe continent.

Regatul Unit subliniază că aproape 100% dintre cei 2.000 de locuitori ai arhipelagului s-au pronunţat în favoarea unei rămâneri sub control britanic, în refrendumul din 2013. O rezoluţie ONU din 1965 evocă un conflict de suveranitate şi îndeamnă cele două ţări să negocieze.