Un fost comandant din gruparea militară ucraineană Azov cere demiterea șefului armatei: Oleksandr Sîrski riscă vieți prin ordine „la limita criminalității”

Un fost comandant ucrainean de profil înalt a cerut șefului armatei țării să se retragă, acuzându-l de lipsă de viziune strategică și de punerea în pericol a vieții soldaților ucraineni prin ordine „la limita criminalității”, într-un interviu pentru The Guardian.

Bohdan Krotevich, care a demisionat din funcția de șef de stat major al brigăzii Azov în februarie, a declarat că este de părere că comandantul forțelor armate, generalul Oleksandr Sîrski, „trebuie să plece”, iar conducerea militară a Ucrainei trebuie să fie zdruncinată.

Veteranul s-a plâns într-un interviu că Sîrski și conducerea actuală a armatei erau angajați în „microgestionarea manuală a întregii armate” prin ordine date soldaților și unităților prin care îi obligau să se odihnească și să locuiască prea aproape de front.

„Am început să primesc de la comandamentul suprem al armatei, de la comandantul-șef al Cartierului General, ordine care au devenit din ce în ce mai la limita criminalității, pe care eu, în conștiința mea, nu am putut să le îndeplinesc și să le urmez”, a declarat Krotevich.

Krotevich, în vârstă de 32 de ani, a luptat în batalionul Azov începând cu 2014, inclusiv la asediul asupra uzinei Azovstal din Mariupol din primăvara lui 2022, ceea ce l-a făcut unul din cei mai cunoscuți combatanți ai Ucrainei.

El a stat o scurtă perioadă în captivitate înainte de a fi eliberat într-un schimb de prizonieri. Krotevich a ales apoi să se întoarcă pe front și a devenit din ce în ce mai vocal în timpul ultimei sale perioade de serviciu militar, criticând în mod deschis alți comandanți care, în opinia sa, au fost neglijenți cu viața soldaților.

Veteranul a declarat însă pentru The Guardian că „a decis în proporție de 70% să părăsească” armata ucraineană, deoarece comandanții încă „le cer soldaților lucruri pe care nu le-ar cere lor înșiși”. Ca fost prizonier de război, el este unul dintre relativ puținii soldați în activitate care au dreptul să plece din armată.

„Statul major a ordonat că, atunci când se termină tura unui soldat [pe linia frontului], acesta nu se poate odihni în spate, ci trebuie să se odihnească la 50 de metri de front”, a declarat Krotevich, care a adăugat că, de obicei, se află la o bază de observație avansată a plutonului.

Forțând soldații să se odihnească atât de aproape de front, „toți acești oameni sunt în mare pericol”, a susținut el. El a acuzat comandamentul armatei că este „vinovat din punct de vedere penal de faptul că nu înțelege principiile războiului în acest moment” și, în special, „cum funcționează dronele FPV, cum funcționează bombele glide”.

„Ei au încă mentalitatea de a lupta în al Doilea Război Mondial”, a spus el. „Ei încă refuză să recunoască noile mijloace de lovire a țintelor”. El a spus că comandantul armatei se baza pe reglementările emise în 2016 pentru a justifica forțarea soldaților să fie poziționați atât de avansat, o perioadă în care „războiul era complet diferit”.

El mai acuză că o gândire similară a afectat poziționarea cartierelor generale mai mari. La un moment dat, a spus Krotevich, sediul brigăzii Azov a fost el însuși lovit, după ce unitatea „a cerut, a insistat” să fie mutată înapoi, deoarece forțele ruse avansau. „Ne-au spus în mod expres nu, iar noi am fost loviți direct”.

„Sîrski nu încearcă să aplice o știință înaltă și o artă a războiului”, a spus Krotevich, acuzându-l că are ”doar două funcții: dacă inamicul atacă, arunci mai mulți oameni acolo. Iar dacă inamicul este copleșitor, retragi oamenii și spui că ești preocupat de viața oamenilor”.

Ucraina a pierdut treptat teritoriu de-a lungul ultimilor doi ani, pe măsură ce forțele ruse au avansat mai întâi de la Avdiivka, în est, spre Donbas, înainte ca efortul principal al Moscovei să treacă la eliminarea incursiunii de la Kursk.