Un fost președinte al CCR critică dur proiectul privind pensiile magistraților, dar crede că va trece de Curte. „Se va bloca însă în Parlament” pentru că „produce consecințe nebănuite”

Modificările din proiectul de lege care modifică pensiile magistraților sunt „brutale”, consideră fostul președinte al Curții Constituționale a României (CCR), Augustin Zegrean, într-un dialog cu HotNews.

Augustin Zegrean (președinte CCR între 2010 și 2016) consideră că nu există niciun motiv pentru care proiectul de lege ar putea pica la CCR: „Bănuiesc că va trece. Să vedem, nu știu, nu mai sunt acolo, nu știu cum gândesc cei de acum”. 

„Câtă vreme textul pe care ei îl propun în noul proiect nu are efecte retroactive, deci nu îi deranjează, nu îi afectează, pe cei care au beneficiat până acum de prevederile legii de până acum, nu văd de ce n-ar trece de CCR. Cred că va trece”, a declarat, într-un dialog cu HotNews, fostul judecător constituțional. 

Între 1990 şi 1992, Augustin Zegrean a fost senator PD, vicepreşedinte al Comisiei juridice a Senatului şi membru al Comisiei de redactare a Constituţiei României, conform site-ului Camerei Deputaților.

Proiectul ar putea însă să fie uitat în Parlament: „Nu se poate să tot dai în judecători, să îi tot critici”

Augustin Zegrean spune însă că rămâne de văzut dacă proiectul pus în dezbatere publică joi seara de către Ministerul Muncii va ajunge vreodată pe masa judecătorilor CCR. Guvernul își dorește ca noua lege să intre în vigoare de la 1 octombrie, ceea ce ar însemna că proiectul ar trebui adoptat de Parlament în decursul lunii septembrie. 

„Dumneavoastră m-ați întrebat dacă va trece de Curte. Eu nu cred că va trece de Parlament, dar ăsta este un alt aspect. Ca să ajungă la Curte trebuie să fie adoptată de Parlament”, a spus Zegrean. 

Întrebat de ce crede că proiectul nu va trece de Parlament, el a declarat că „modificările sunt prea brutale și produc consecințe nebănuite asupra sistemului de justiție”. 

„Nu se poate să tot dai în judecători, să îi tot critici, să spui că din vina lor nu mai sunt bani de pensii. Nu este adevărat, pentru că pensiile lor nu sunt plătite din fondul național de pensii. Cea mai mare parte a pensiilor lor sunt plătite de la bugetul de stat, ori bugetul de stat, nu știu, dacă e așa fragil încât nu poate să susțină pensia a câteva mii de magistrați…”, a detaliat Augustin Zegrean. 

De ce nu sunt incluse și pensiile judecătorilor CCR în reformă? „Putem specula orice”

În proiectul de lege publicat joi seara nu se face nicio referire la pensiile judecătorilor CCR. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a transmis presei că statutul judecătorilor CCR este reglementat printr-o altă lege, deci, „dacă ar fi continuat să fie menționați în Legea nr. 303/2022, am fi ajuns la un paralelism legislativ – două legi care reglementează aceeași situație, dar în mod diferit”.

O astfel de situație ar fi dus la încălcarea principiului legalității și securității juridice, prevăzut în Constituție, a detaliat Dogioiu.

În spațiul public a apărut însă teoria conform căreia judecătorii CCR nu au fost incluși tocmai pentru a nu exista riscul ca CCR să declare proiectul de lege neconstituțional. 

„Putem specula orice. Și dumneavoastră puteți specula orice, și alții pot specula același lucru. Deja am văzut că se speculează acest lucru, dar eu de mult am spus că nu aveau ce să caute judecătorii CCR acolo, în legea aceea. CCR nu face parte din sistemul judecătoresc, nu face parte din instanțelele judecătorești. Toată lumea știe asta (…). Ei nu judecă oameni. La CCR nu se judecă oameni, se judecă legi și respectarea Constituției”, a spus Zegrean în legătură cu acest subiect. 

Zegrean: „Nu trebuia să se ajungă aici. Este un proiect dăunător per total”

Augustin Zegrean a explicat, vorbind despre modificările cu care vine proiectul de lege pus în dezbatere publică, că „va fi o mare diferență” în viitor privind cuantumul pensiei magistraților. 

„Se schimbă modul de calcul al pensiei, pentru că până acum ei primeau pensia 80% din ultimul venit, ultima lună de activitate brut, iar de acum vor primi 70% din salariul net. Sigur că va fi un cuantum diferit, va fi o mare diferență. În mod normal, nu trebuia să se ajungă aici. Nu trebuia să se introducă această tulburare formidabilă care se va întâmpla în sistemul de justiție”, a spus fostul judecător CCR. 

El consideră că „nu era momentul să se facă și această gâlceavă care se va produce”.

„Un proiect dăunător, per total, da, și consecințele vor fi nefaste, pentru că mulți magistrați vor ieși la pensie până va intra legea aceasta în vigoare și oricum judecătorii de astăzi sunt foarte tineri. Mult prea tineri ajung judecători și prin această lege vor pleca toți care mai sunt cât de cât trecuți prin meserie și care mai au experiență și care au creat dreptul în România”, a concluzionat Zegrean. 

Care sunt principalele modificări prevăzute în proiectul de reformă gândit de Guvernul Bolojan 

Proiectul prevede ca vârsta de pensionare pentru magistrați să fie cea standard din sistemul public de pensii, adică 65 de ani. Magistrații care vor dori pensionarea trebuie să aibă minim 35 de ani vechime. Modificări sunt și în ceea ce privește cuantumul pensiei: ea nu va putea fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună dinaintea pensionării. 

În proiectul care are scopul de a reforma sistemul de pensii din magistratură, publicat joi seara, nu sunt incluși și judecătorii CCR, pentru că statutul acestora este prevăzut într-o altă lege, au explicat reprezentanții Guvernului.

Conform proiectului, reforma privind pensiile magistraților ar trebui să fie adoptată până la data de 1 octombrie 2025 – atunci când proiectul de lege ar trebui să intre în vigoare.

Magistrații se vor putea în continuare pensiona anticipat, conform proiectului, însă doar după ce vor avea 35 de ani vechime. Dacă se pensionează pentru că au vechime însă nu îndeplinesc și vârsta cerută de lege, atunci li se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”. 

Proiectul prevede și că este nevoie de o „nouă eșalonare a creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați”. Astfel că, se va adăuga, anual, o perioadă suplimentară de 1 an și jumătate până în anul 2036. 

Proiectul prevede și o serie de „norme tranzitorii” referitoare la menținerea deciziilor de pensionare la fel pentru magistrații care vor îndeplini condițiile de pensionare până în 1 octombrie 2025: „Data intrării în vigoare a acestei legi”, conform proiectului.

Ilie Bolojan a spus că e convins că proiectul va trece de CCR. De ce astfel de proiecte au fost respinse anterior

În momentul în care a prezentat reforma pensiilor magistraților, în 29 iulie, Ilie Bolojan a declarat că a ținut cont de legislația actuală care privește pensiile, dar și de deciziile din trecut ale CCR care au declarat mai multe proiecte de lege neconstituționale, astfel încât reforma pensiilor speciale care va fi inclusă în pachetele fiscale să poată fi pusă în aplicare. 

În trecut, subiectul eliminării pensiilor speciale a ajuns pe masa CCR de mai multe ori, iar proiectele de lege care aveau drept scop eliminarea acestora au fost respinse de judecătorii constituționali. 

CCR a respins alte proiecte de legi pe proiecte asemănătoare, în trecut, aducând o serie de argumente precum: 

• Faptul că magistrații au nevoie de aceste pensii – pentru că de-a lungul carierei le sunt impuse o serie de reguli, cum ar fi interzicerea dreptului la grevă sau interzicerea dreptului de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de preşedinte al României ori în organele administraţiei locale, precum şi dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European
• Ar fi fost afectat un drept legal dobândit 
• Independența justiției ar fi fost afectată 
• Discriminare între categorii de pensionari – în 2022 a fost declarat neconstituțional un proiect de lege care prevedea eliminarea pensiilor speciale doar pentru parlamentari
• Nereguli legate de procedura de adoptare a legii de către Parlament 
• Legea a fost creată „fără nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact”
• Nu au fost respectate decizii anterioare ale CCR pe același subiect

Cel mai recent, în decembrie 2024, CCR a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale. Potrivit Curții, legea care ar fi introdus taxa progresivă pentru aceste pensii ar fi creat „premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale”.